Opțiuni de căutare
Pagina inițială Media Materiale explicative Studii și publicații Statistici Politică monetară Euro Plăți și piețe Cariere
Sugestii
Sortează în funcție de
Christine Lagarde
The President of the European Central Bank
Luis de Guindos
Vice-President of the European Central Bank
  • DECLARAȚIE DE POLITICĂ MONETARĂ

CONFERINȚĂ DE PRESĂ

Christine Lagarde, președinta BCE,
Luis de Guindos, vicepreședintele BCE

Frankfurt pe Main, 24 iulie 2025

Bună ziua, împreună cu domnul vicepreședinte, vă urez bun venit la conferința noastră de presă!

Consiliul guvernatorilor a decis astăzi ca cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE să rămână nemodificate. Inflația se situează, în prezent, la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu. Informațiile noi sunt, în linii mari, în concordanță cu evaluarea noastră precedentă privind perspectivele inflației. Presiunile din surse interne asupra prețurilor au continuat să se diminueze, câștigurile salariale înregistrând o creștere mai lentă. Reflectând parțial reducerile noastre anterioare ale ratelor dobânzilor, economia s-a dovedit până în prezent, în ansamblu, rezilientă într-un context global dificil. În același timp, persistă incertitudini deosebit de ridicate, mai ales din cauza disputelor comerciale.

Suntem hotărâți să asigurăm stabilizarea inflației la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu. Vom urma o abordare bazată pe date și de la o ședință la alta pentru a determina orientarea adecvată a politicii monetare. Mai exact, deciziile noastre privind ratele dobânzilor se vor baza pe evaluarea noastră cu privire la perspectivele inflației și riscurile asociate acestora, având în vedere noile date economice și financiare, precum și la dinamica inflației de bază și la robustețea transmisiei politicii monetare. Nu ne asumăm vreun angajament prealabil cu privire la o anumită traiectorie a ratelor dobânzilor.

Deciziile adoptate astăzi sunt prezentate într-un comunicat de presă disponibil pe website-ul nostru.

Voi aborda acum mai detaliat modul în care anticipăm evoluția economiei și a inflației, iar ulterior voi explica evaluarea noastră în ceea ce privește condițiile financiare și monetare.

Activitatea economică

În trimestrul I, economia a consemnat o creștere peste așteptări. Această evoluție s-a datorat parțial devansării exporturilor de către firme, pe fondul majorărilor anticipate ale tarifelor vamale. Creșterea economică a fost însă susținută de dinamizarea consumului privat și a investițiilor.

Sondajele recente indică o expansiune, în ansamblu, modestă atât în sectorul prelucrător, cât și în cel al serviciilor. În același timp, creșterea nivelurilor efective și anticipate ale tarifelor, aprecierea euro și incertitudinile geopolitice persistente determină firmele să manifeste reticență cu privire la investiții.

Piața robustă a forței de muncă, majorarea veniturilor reale și bilanțurile solide ale companiilor din sectorul privat continuă să sprijine consumul. Șomajul s-a situat la 6,3% în luna mai, în apropierea celui mai scăzut nivel înregistrat de la introducerea euro. Relaxarea condițiilor de finanțare favorizează cererea internă, inclusiv pe piața imobiliară rezidențială. În timp, majorarea investițiilor publice în apărare și infrastructură ar trebui să susțină, de asemenea, creșterea economică.

Mai mult decât oricând, Consiliul guvernatorilor consideră că, în contextul geopolitic actual, este esențială consolidarea urgentă a zonei euro și a economiei sale. Politicile fiscale și structurale ar trebui să amelioreze productivitatea, competitivitatea și reziliența economiei. Autoritățile guvernamentale ar trebui să acorde prioritate reformelor structurale și investițiilor strategice destinate stimulării creșterii economice, asigurând totodată sustenabilitatea finanțelor publice. Sunt importante finalizarea, pe baza unui calendar clar și ambițios, a uniunii economiilor și investițiilor și a uniunii bancare, precum și instituirea rapidă a cadrului legislativ necesar pentru posibila introducere a unei monede euro digitale. Consiliul guvernatorilor consideră binevenit angajamentul Eurogrupului de a îmbunătăți eficacitatea, calitatea și structura cheltuielilor publice și sprijină eforturile autorităților europene de a menține avantajele reciproce ale schimburilor comerciale internaționale.

Inflația

Inflația anuală s-a situat la 2,0% în luna iunie, față de 1,9% în mai. Prețurile produselor energetice s-au majorat în iunie, dar se situează în continuare la niveluri inferioare celor consemnate cu un an în urmă. Dinamica prețurilor alimentelor s-a redus marginal la 3,1%. Inflația măsurată prin prețurile bunurilor s-a diminuat ușor la 0,5% în luna iunie, în timp ce componenta „servicii” a inflației a înregistrat o relativă intensificare la 3,3%, față de 3,2% în mai.

Indicatorii inflației de bază sunt, în ansamblu, în concordanță cu ținta noastră de 2% pe termen mediu. Costurile cu forța de muncă au continuat să se modereze. Creșterea anuală a remunerării pe salariat a încetinit la 3,8% în trimestrul I, față de 4,1% în trimestrul precedent. Alături de dinamica mai robustă a productivității, această evoluție a contribuit la ritmul mai lent de creștere a costurilor unitare cu forța de muncă. Indicatorii anticipativi, inclusiv indicatorul BCE privind câștigurile salariale și sondajele referitoare la anticipațiile cu privire la salarii ale firmelor, consumatorilor și specialiștilor în prognoză, relevă scăderea în continuare a dinamicii salariale.

Anticipațiile consumatorilor privind inflația pe termen scurt s-au redus atât în mai, cât și în iunie, indicând inversarea creșterii ușoare consemnate în lunile anterioare. Cea mai mare parte a măsurilor anticipațiilor privind inflația pe termen mai lung continuă să se situeze la circa 2%, sprijinind stabilizarea inflației în jurul țintei noastre.

Evaluarea riscurilor

Balanța riscurilor la adresa creșterii economice rămâne înclinată în sensul scăderii. Printre principalele riscuri se numără escaladarea în continuare a tensiunilor comerciale pe plan mondial și incertitudinile asociate, care ar putea inhiba exporturile și frâna investițiile și consumul. O deteriorare a încrederii pe piețele financiare ar putea determina înăsprirea condițiilor de finanțare, ar putea spori aversiunea față de riscuri și ar putea eroda disponibilitatea pentru investiții și consum a firmelor și populației. Tensiunile geopolitice, precum războiul nejustificat dus de Rusia în Ucraina și conflictul tragic din Orientul Mijlociu, rămân o sursă majoră de incertitudini. În schimb, o soluționare rapidă a tensiunilor comerciale și geopolitice ar putea ameliora încrederea și impulsiona activitatea economică. Majorarea cheltuielilor pentru apărare și infrastructură, alături de reformele destinate creșterii productivității, ar contribui la expansiunea economică. Ameliorarea încrederii sectorului corporativ ar stimula, de asemenea, investițiile private.

Perspectivele inflației sunt mai incerte decât de obicei, ca urmare a contextului marcat de volatilitatea politicilor comerciale la nivel mondial. O apreciere a euro ar putea genera o reducere peste așteptări a inflației. De asemenea, inflația ar putea înregistra niveluri mai scăzute în eventualitatea în care majorarea tarifelor conduce la o cerere mai redusă pentru exporturile zonei euro și determină țările cu capacitate excedentară să își redirecționeze exporturile către zona euro. Tensiunile comerciale ar putea genera intensificarea volatilității și a aversiunii față de riscuri pe piețele financiare, ceea ce ar frâna cererea internă și, implicit, ar reduce și inflația. În schimb, inflația ar putea atinge valori mai ridicate, dacă fragmentarea lanțurilor globale de aprovizionare ar determina majorarea prețurilor importurilor și ar accentua constrângerile la nivelul capacităților de producție în economia internă. Impulsionarea cheltuielilor pentru apărare și infrastructură ar putea, de asemenea, accelera inflația pe termen mediu. Fenomenele meteorologice extreme, precum și evoluția crizei climatice în general ar putea antrena o scumpire peste așteptări a alimentelor.

Condițiile financiare și monetare

Ratele dobânzilor pe piață s-au majorat de la ultima noastră ședință, îndeosebi pe scadențele mai îndelungate. În același timp, reducerile noastre anterioare ale ratelor dobânzilor continuă să diminueze costurile împrumuturilor acordate sectorului corporativ. Rata medie a dobânzii la împrumuturile noi pentru firme a coborât la 3,7% în mai, față de 3,8% în aprilie. Și costul emisiunii pe piață de titluri de natura datoriei s-a redus la 3,6% în luna mai. Deși ritmul de creștere a împrumuturilor acordate firmelor s-a moderat la 2,5% în mai, emisiunea de obligațiuni corporative a fost mai alertă, accelerându-se într-un ritm de 3,4% în termeni anuali.

Potrivit celui mai recent sondaj privind creditul bancar în zona euro, standardele de creditare pentru împrumuturile acordate firmelor s-au menținut, în linii mari, nemodificate în trimestrul II 2025. Deși preocupările băncilor cu privire la riscurile economice cu care se confruntă clienții lor au exercitat un impact în sensul înăspririi standardelor de creditare, această evoluție a fost, în general, compensată de intensificarea concurenței în rândul creditorilor. Între timp, cererea de credite din partea firmelor a înregistrat o ușoară creștere, beneficiind de ratele mai scăzute ale dobânzilor, însă firmele au manifestat în continuare prudență din cauza incertitudinilor și a tensiunilor comerciale la nivel mondial.

Rata medie a dobânzii la creditele ipotecare noi a rămas practic nemodificată de la începutul anului, situându-se la 3,3% în luna mai. Dinamica creditelor ipotecare a urcat marginal la 2,0% în mai, în contextul unei creșteri puternice a cererii, în timp ce standardele de creditare au devenit ușor mai restrictive în trimestrul II.

Concluzie

Consiliul guvernatorilor a decis astăzi ca cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE să rămână nemodificate. Suntem hotărâți să asigurăm stabilizarea inflației la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu. Vom urma o abordare bazată pe date și de la o ședință la alta pentru a determina orientarea adecvată a politicii monetare. Deciziile noastre privind ratele dobânzilor se vor baza pe evaluarea noastră cu privire la perspectivele inflației și riscurile asociate acestora, având în vedere noile date economice și financiare, precum și la dinamica inflației de bază și la robustețea transmisiei politicii monetare. Nu ne asumăm vreun angajament prealabil cu privire la o anumită traiectorie a ratelor dobânzilor.

În orice caz, suntem pregătiți să ne ajustăm toate instrumentele în limitele mandatului nostru pentru a asigura stabilizarea de o manieră susținută a inflației la nivelul țintei noastre pe termen mediu și pentru a menține funcționarea fără sincope a transmisiei politicii monetare.

Vă stăm acum la dispoziție pentru întrebări.

Pentru formularea exactă convenită în cadrul Consiliului guvernatorilor, a se vedea versiunea în limba engleză.

CONTACT

Banca Centrală Europeană

Direcția generală comunicare

Reproducerea informațiilor este permisă numai cu indicarea sursei.

Contacte media