De ce este importantă stabilitatea prețurilor?
8 mai 2017 (ultima actualizare: 25 august 2021)
Menținerea stabilității prețurilor reprezintă cea mai bună modalitate prin care băncile centrale pot contribui la ameliorarea bunăstării fiecărui cetățean
Misiunea principală a BCE este menținerea stabilității prețurilor. Aceasta reprezintă cea mai bună modalitate prin care băncile centrale pot contribui la ameliorarea bunăstării fiecărui cetățean.
Prin „prețuri stabile” înțelegem că prețurile nu ar trebui să înregistreze creșteri semnificative (inflație) și că ar trebui, de asemenea, evitate perioadele caracterizate de scăderi continue ale prețurilor (deflație). Perioadele îndelungate cu inflație sau deflație excesivă au efecte negative asupra economiei. În schimb, prețurile stabile contribuie la asigurarea creșterii economice, a siguranței locurilor de muncă și a încrederii în faptul că banii pe care îi ai în buzunar vor avea și mâine aproximativ aceeași valoare pe care o au azi.
De ce o inflație ridicată este nefastă?
Inflația ridicată poate conduce la o spirală a creșterii prețurilor. Aceasta îți limitează puterea de cumpărare, ceea ce înseamnă că vei putea cumpăra mai puțin cu banii pe care îi ai.
Dacă prețurile unui număr mare de articole pe care le achiziționezi cresc, puterea ta de cumpărare scade. Cu alte cuvinte, cu banii pe care îi ai – din venituri și economii – nu mai poți cumpăra la fel de multe lucruri ca înainte. Aceasta poate conduce la o spirală a creșterii prețurilor.
Motivul ar fi acela că, în situația în care totul se scumpește, s-ar putea să îi ceri angajatorului tău o mărire de salariu. Pentru a finanța majorările salariale solicitate de personal, este posibil ca angajatorul să reacționeze printr-o creștere a prețurilor practicate de companie. Dacă acest fenomen afectează un număr mare de companii, numeroase articole se vor scumpi și mai mult și, astfel, spirala continuă.
Pentru tine și pentru firme, planificarea economiilor și a investițiilor devine mai dificilă. Cetățenii își pot pierde încrederea în monedă, întrucât aceasta se devalorizează rapid. Acestea sunt doar câteva exemple de efecte secundare negative ale unor rate ridicate ale inflației.
De ce sunt problematice perioadele extinse în care se înregistrează deflație?
Perioadele extinse în care se înregistrează deflație pot conduce la o spirală a scăderii prețurilor. Aceasta poate afecta firmele, cetățenii și cheltuielile publice.
În calitate de consumator, ar putea să ți se pară că reducerea prețurilor sună bine, dar o scădere continuă și generalizată a prețurilor la nivelul economiei, care nu se datorează unor îmbunătățiri aduse procesului de producție, reprezintă o problemă, întrucât poate conduce la o spirală a scăderii prețurilor.
De exemplu, dacă ai pus ochii pe o canapea nouă, probabil că nu o vei cumpăra imediat știind că prețul acesteia va scădea dacă mai aștepți puțin. Dacă toată lumea procedează la fel, firmele încep să aibă de suferit, deoarece nu își pot vinde produsele. Acestea ar putea fi nevoite să reducă sau să înghețe salariile sau chiar să diminueze efectivele de personal odată cu scăderea cererii, ceea ce va conduce la o creștere a șomajului.
Consecințele negative ale deflației sunt resimțite de toată lumea
Economia va începe să consemneze o pierdere de ritm, întrucât consumatorii și firmele își reduc cheltuielile și investițiile. De asemenea, ar putea deveni mai dificilă rambursarea eventualelor datorii pe care le ai, precum creditul ipotecar, care nu se vor diminua, în pofida scăderii veniturilor tale.
Același lucru este valabil pentru finanțele publice. Veniturile din impozite se comprimă, pe fondul diminuării veniturilor și cheltuielilor, dar datoria publică trebuie să fie, totuși, plătită. În consecință, ar putea fi necesară reducerea cheltuielilor publice cu infrastructura și sănătatea, de exemplu. Consecințele negative ale deflației sunt, prin urmare, resimțite de toată lumea.
Misiunea noastră este menținerea stabilității prețurilor, astfel cum se prevede în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, BCE formulând o definiție cantitativă a acesteia. Vizăm o inflație de 2% pe termen mediu, măsurată cu ajutorul indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC). Angajamentul nostru față de această țintă a inflației este simetric, mai exact considerăm că o rată prea scăzută a inflației are efecte la fel de negative precum o rată prea ridicată. Ambele sunt de nedorit în egală măsură.
Această țintă este clară și previzibilă, facilitându-ți planurile pentru viitor, întrucât știi la ce variații ale prețurilor te poți aștepta în zona euro, în medie, pe parcursul timpului. Aceasta ne ajută să menținem prețurile stabile.
Obiectivul BCE privind stabilitatea prețurilor acoperă zona euro în ansamblu. Perspectiva adoptată este una pe termen mediu și ia în considerare rata inflației înregistrată de-a lungul timpului, fără a se axa pe nivelurile maxime și cele minime pe termen scurt, întrucât acestea se compensează în timp.
O analiză mai aprofundată:
O țintă clară
Ținta noastră a inflației de 2% este o cifră clară, ușor de înțeles. De asemenea, aceasta este transparentă și facilitează anticiparea de către populație a evoluției prețurilor în timp.
Așteptările proprii privind inflația stau la baza deciziilor cetățenilor cu privire la cheltuieli, împrumuturi și investiții. O țintă clară pe termen mediu înseamnă că așteptările cetățenilor pot fi exacte, ceea ce promovează stabilitatea prețurilor în ansamblu.
O marjă de siguranță
Un nivel al inflației de 2% oferă o marjă de siguranță împotriva riscurilor potențiale de deflație. În eventualitatea unei deflații, instrumentele uzuale de politică monetară (modificările ratelor dobânzilor reprezentative) își vor atinge limitele. La un moment dat, nu mai are sens ca o bancă centrală să reducă și mai mult ratele. În plus, chiar și inflația controlată tinde să fluctueze, în timp, în jurul unei valori medii. Așadar, prin incorporarea unei marje peste zero, banca centrală va trebui să recurgă cu o frecvență mai redusă la alte măsuri, precum achizițiile de active – cunoscute și sub denumirea „relaxare cantitativă” – sau operațiunile țintite de refinanțare pe termen mai lung (pe scurt, OTRTL).
Diferențele între țările din zona euro
BCE menține stabilitatea prețurilor pentru zona euro în ansamblu. Vizarea unei inflații de 2% lasă o marjă pentru diferențele între ratele inflației înregistrate la nivelul țărilor din zona euro, care, în mod ideal, ar trebui să se anuleze în timp. Un obiectiv peste zero contribuie la prevenirea impunerii unor rate ale inflației excesiv de scăzute sau chiar negative în unele țări sau regiuni pentru a contrabalansa ratele mai ridicate ale inflației din alte țări.
Text actualizat în luna august 2021 pentru a reflecta rezultatul evaluării strategiei din 2020-2021.
VREI SĂ ȘTII MAI MULT?
CITEȘTE MAI MULTE DETALII AICI