Anul pe scurt

În 2025, BCE a reușit să readucă inflația în concordanță cu ținta sa pe termen mediu de 2%, după ce o succesiune de crize – pandemia, consecințele economice ale invadării nejustificate a Ucrainei de către Rusia – determinaseră atingerea unor niveluri record ale acestui indicator la sfârșitul anului 2022.

Ca răspuns la cel mai mare șoc inflaționist din ultimele decenii, BCE a pus în aplicare cea mai accentuată întărire a politicii monetare din istoria sa, printr-o majorare record a ratelor dobânzii de politică monetară cu 450 puncte de bază în perioada iulie 2022 – septembrie 2023, angajându-se totodată să mențină ratele dobânzilor la niveluri suficient de restrictive atât timp cât va fi necesar.

Această întărire a dat rezultate. Inflația în zona euro a scăzut semnificativ, iar de la jumătatea anului 2024 BCE a început să reducă gradul de restrictivitate a politicii monetare. La începutul anului 2025, procesul dezinflaționist avansa în mod corespunzător, iar proiecțiile BCE anticipau revenirea inflației la nivelul țintei.

Anul a fost marcat însă de un șoc geopolitic major. Statele Unite, cea mai mare piață de export a Europei, s-au înconjurat de un zid tarifar – o mișcare care amenința să afecteze creșterea economică în zona euro și care a sporit considerabil gradul de incertitudine cu privire la perspectivele inflației.

S-a dovedit însă că efectele inflaționiste au fost limitate. Europa s-a abținut de la represalii pe scară largă, iar aprecierea cursului de schimb al euro a atenuat presiunile asupra prețurilor importurilor.

În condițiile în care inflația și-a menținut traiectoria proiectată, Consiliul guvernatorilor a fost în măsură să reducă în continuare ratele dobânzilor reprezentative, cu 100 puncte de bază în total, în patru etape consecutive, diminuând rata dobânzii de politică monetară până la nivelul de 2,00% în luna iunie.

Fiecare decizie a fost ghidată de funcția de reacție a Consiliului guvernatorilor, bazată pe trei elemente: evaluarea cu privire la perspectivele inflației, dinamica inflației de bază și robustețea transmisiei politicii monetare. În adoptarea deciziilor sale, Consiliul guvernatorilor a urmat o abordare bazată pe date și de la o ședință la alta, fără a-și asuma vreun angajament prealabil cu privire la o anumită traiectorie a ratelor dobânzilor.

În același timp, economia zonei euro a manifestat o reziliență surprinzătoare într-un context internațional dificil.

Aceasta s-a datorat, în parte, devansării producției și livrărilor, în condițiile în care firmele s-au grăbit să preîntâmpine noile bariere comerciale în primele luni ale anului, ceea ce a condus la o creștere temporară a activității industriei prelucrătoare europene. Creșterea s-a estompat pe măsură ce tarifele și-au produs efectele, iar industria prelucrătoare a înregistrat un declin ca urmare a problemelor de competitivitate.

Dar, mai important, economia zonei euro a fost susținută de o consolidare reală a cererii interne, care a compensat pe deplin șocul extern. Cererea internă a determinat integral creșterea economică în 2025.

Poate că cea mai încurajatoare evoluție a fost cea a investițiilor.

Investițiile corporative s-au extins într-un ritm susținut, datorită investițiilor în active necorporale – inteligență artificială, software și digitalizare – pe măsură ce companiile din Europa au înțeles mai bine necesitatea imperioasă de a adopta tehnologia digitală, iar spre sfârșitul anului majorarea cheltuielilor legate de apărare ale Germaniei a început să producă efecte, ceea ce a constituit, în sine, un răspuns la noul mediu geopolitic.

Creșterea economică în zona euro a fost de 1,4% în 2025, fiind cu aproape o treime mai mare decât se preconizase la începutul anului și reprezentând o dovadă a rezilienței economiei.

În ansamblu, aceste evoluții au permis Consiliului guvernatorilor să mențină constante ratele dobânzilor începând cu luna iulie. În condițiile în care inflația s-a situat în jurul țintei noastre pe termen mediu, anticipațiile privind inflația pe termen mai lung au rămas ferm ancorate, iar orientarea politicii monetare a fost, în linii mari, neutră, Consiliul guvernatorilor s-a aflat într-o conjunctură favorabilă, fiind bine poziționat pentru a răspunde șocurilor viitoare în ambele direcții.

În 2025, Consiliul guvernatorilor a formalizat, de asemenea, modul în care va interpreta șocurile viitoare și va reacționa la acestea, prin evaluarea strategiei sale de politică monetară – un efort de colaborare la nivelul Eurosistemului finalizat în luna iunie. Mai restrânsă ca sferă decât evaluarea din 2021, aceasta a inclus învățămintele desprinse din modificarea contextului inflației și din măsurile de politică monetară adoptate ca răspuns.

Evaluarea a reafirmat ținta simetrică a inflației de 2% pe termen mediu ca element fundamental al strategiei BCE și a extins această simetrie la funcția de reacție: deviațiile ample și susținute de la țintă în oricare direcție ar urma să fie abordate prin măsuri de politică monetară adecvat de ferme sau persistente. Consiliul guvernatorilor a subliniat, de asemenea, importanța luării în considerare nu numai a celei mai probabile traiectorii a inflației și a creșterii economice, ci și a riscurilor și incertitudinilor asociate, inclusiv prin utilizarea analizelor de scenarii și de senzitivitate.

Dincolo de politica monetară, BCE a înregistrat progrese într-o serie de alte domenii în 2025.

În condițiile intensificării dezbaterilor europene privind reducerea complexității în materie de reglementare, Consiliul guvernatorilor a creat Grupul operativ la nivel înalt privind simplificarea în scopul elaborării unor propuneri de eficientizare a cadrelor de reglementare, supraveghere și raportare. Grupul de lucru a publicat recomandările sale spre sfârșitul anului pentru a oferi astfel informații utile Comisiei Europene în vederea elaborării unui raport privind situația generală a sistemului bancar european.

S-au înregistrat evoluții importante și la nivelul infrastructurii pieței și al plăților.

Sistemul de gestionare a colateralului din cadrul Eurosistemului a fost lansat în luna iunie, înlocuind platformele naționale fragmentate cu un sistem unificat de gestionare a colateralului. Plățile instant în euro decontate prin intermediul TIPS au înregistrat o creștere cu 132% ca urmare a punerii în aplicare a cerințelor aferente anului 2025 stabilite prin Regulamentul privind plățile instant, care a impus prestatorilor de servicii de plată din zona euro să aibă capacitatea de a primi și trimite plăți instant.

Consiliul guvernatorilor a trecut, de asemenea, la următoarea etapă a proiectului privind euro digital, axându-se pe gradul de pregătire tehnică, pe implicarea pieței și pe procesul legislativ, cu scopul de a fi pregătit pentru un posibil exercițiu-pilot în 2027 și pentru o posibilă implementare în 2029.

BCE și-a continuat în același timp activitatea de redefinire a elementelor grafice ale bancnotelor euro, ceea ce reflectă angajamentul său de a menține numerarul în paralel cu moneda euro digitală. Consiliul guvernatorilor a selectat motive care ilustrează două teme posibile pentru următoarea serie de bancnote – „Cultura europeană: spații culturale comune” și „Râuri și păsări: reziliență în diversitate” – și a lansat în luna iulie un concurs de grafică pentru noile bancnote.

Calitatea activității de cercetare a BCE este în continuare semnificativ apreciată la nivel internațional, ceea ce demonstrează excelența cercetătorilor noștri. BCE se clasează în prezent pe primul loc în lume în domeniul economiei monetare, potrivit Research Papers in Economics (RePEc) – un registru al cercetării economice utilizat pe scară largă.

La sfârșitul anului, zona euro era pregătită să îi ureze bun venit Bulgariei, care urma să devină cel de-al 21-lea stat membru al acesteia, o evoluție de natură să reafirme atractivitatea monedei euro într-o perioadă de incertitudine geopolitică în creștere. De asemenea, sprijinul pentru euro în rândul cetățenilor din zona euro a atins un maxim istoric de 83% în primăvară și s-a menținut la un nivel ridicat pe tot parcursul anului.

Niciuna dintre realizările menționate mai sus nu ar fi fost posibilă fără dedicarea și expertiza personalului BCE. Prezentul Raport anual oferă o descriere detaliată a activității desfășurate de acesta în 2025.

Frankfurt pe Main, mai 2026

Christine Lagarde

Președintă

Anul în cifre

1 Politica monetară a BCE a limitat presiunile inflaționiste

Creșterea economică globală s-a menținut rezilientă în anul 2025, în pofida influențelor nefavorabile resimțite la nivelul schimburilor comerciale. Efectele modificării semnificative a politicii comerciale a SUA asupra creșterii economice globale au fost atenuate de politici de sprijin, de investiții substanțiale asociate inteligenței artificiale (IA) și de concentrarea importurilor la începutul intervalului. Schimburile comerciale internaționale s-au intensificat, pe măsură ce importurile au fost devansate din cauza anticipării măririi tarifelor, dar viteza a încetinit ulterior, în decursul anului, pe fondul corecției acestor efecte și al materializării impactului tarifelor majorate. Inflația la nivel mondial a continuat să se reducă, deși într-un ritm mai lent urmând un model mai puțin sincronizat decât în anii anteriori. Euro a cunoscut o apreciere în termeni efectivi nominal, mai semnificativă față de dolarul SUA. Economia zonei euro a înregistrat o redresare moderată, dar generalizată în anul 2025, pe parcursul căreia dinamica productivității muncii a devenit pozitivă, în timp ce ritmul de creștere a ocupării forței de muncă s-a diminuat într-o oarecare măsură. Ritmul de creștere economică a beneficiat de susținere din partea politicii monetare mai puțin restrictive, însă economia s-a confruntat cu provocări asociate incertitudinilor privind tarifele comerciale și situației geopolitice. Deși industria a manifestat o relativă volatilitate, sectorul serviciilor s-a menținut la niveluri mai stabile, inferioare celui înregistrat de creșterea economică. Inflația totală în zona euro a continuat să evolueze către ținta BCE de 2% pe termen mediu în anul 2025, ca urmare a înăspririi anterioare a politicii monetare, a atenuării presiunilor exercitate de prețurile produselor energetice și ale materiilor prime non-energetice, precum și a presiunilor scăzute exercitate de prețurile importurilor în general. Majoritatea indicatorilor inflației de bază au indicat o nouă moderare treptată în cursul anului 2025, sprijinind evoluția ratei inflației totale către valori apropiate țintei. În acest context economic și pe fondul caracterului mai puțin restrictiv al politicii monetare și al majorării ratelor reale ale dobânzilor pe termen lung, curba randamentelor din zona euro a devenit mai abruptă, iar cotațiile acțiunilor au urcat vertiginos. Condițiile de finanțare asociate sectorului companiilor și al gospodăriilor populației din zona euro au continuat să se relaxeze în prima parte a anului, iar ulterior s-au stabilizat în linii mari. Cu toate acestea, redresarea activității de creditare bancară a rămas modestă, iar ritmul de creștere a masei monetare a fost unul lent.

1.1 Creșterea economică globală s-a menținut rezilientă, în pofida modificării politicii comerciale a SUA

Activitatea economică globală s-a menținut rezilientă în anul 2025, continuând să crească într-un ritm moderat, în linii mari nemodificat față de anul anterior, respectiv 3,4%. Acest an a fost marcat de o modificare importantă a priorităților politicii economice în Statele Unite, care au recurs la o creștere a tarifelor SUA la cel mai înalt nivel de aproape un secol. Deși impactul de ansamblu asupra economiei globale a fost atenuat de răspunsul limitat din partea partenerilor comerciali, incertitudinile privind acordurile comerciale viitoare au fost în continuare ridicate (Graficul 1.1), afectând perspectivele comerciale. În pofida acestor influențe nefavorabile, activitatea economică pe plan mondial a fost susținută de o serie de factori compensatorii. Investițiile puternice vizând progresele în domeniul IA au stimulat comerțul cu produse tehnologice și au contribuit la obținerea de câștiguri pe piața de capital în unele economii, cu precădere în Statele Unite. De asemenea, firmele și populația și-au accelerat achizițiile de bunuri de proveniență străină în anticiparea unor posibile majorări de tarife, sprijinind – cel puțin temporar – producția și exportul în industria prelucrătoare, inclusiv în China. Mixul de politici în general favorabile aplicat de către principalele economii – în special de natură fiscală – a continuat să tempereze influența nefavorabilă a tensiunilor comerciale. Cu toate acestea, ritmul creșterii economice la nivel mondial a încetinit către finalul anului, pe fondul disipării factorilor pozitivi temporari, în timp ce barierele comerciale și incertitudinile asociate acestora au continuat să greveze încrederea și investițiile, chiar dacă într-o măsură mai redusă decât în primul semestru al anului.

Graficul 1.1

Incertitudinile asociate tarifelor efective impuse de SUA și politicilor comerciale ale acestora

a) Rate tarifare efective	b) Incertitudini asociate politicilor comerciale
(tarife procentuale pentru importul de bunuri)	(indice)

Schimburile comerciale internaționale au înregistrat un avans semnificativ, de 4,7%, în anul 2025. Această evoluție a reflectat creșterea sesizabilă a importurilor în semestrul I 2025, când atât populația, cât și firmele au devansat atât deciziile privind consumul, cât și pe cele privind investițiile, anticipându-se o majorare a tarifelor. În plus, tiparele comerciale s-au adaptat noului context tarifar, unele fluxuri fiind redirecționate către alte țări. Schimburile comerciale, în special exporturile țărilor asiatice, au fost susținute și de cererea puternică de bunuri care permit implementarea IA, pe fondul unor investiții considerabile în echipamente de tehnologia informației și comunicațiilor în Statele Unite și în alte economii avansate. Dinamica schimburilor comerciale s-a diminuat semnificativ în semestrul II 2025, în condițiile disipării episodului anticipat anterior și ale materializării efectelor majorărilor de tarife.

Inflația la nivel mondial a continuat să scadă în anul 2025, deși a prezentat un model mai puțin sincronizat decât în anul precedent. Inflația totală măsurată prin intermediul prețurilor de consum (IPC) a coborât la 2,2% în luna decembrie 2025, față de 3,0% în luna decembrie 2024 (Graficul 1.2). Pierderea de ritm a fost atenuată de o redinamizare a prețurilor bunurilor, în timp ce inflația asociată componentei „servicii“ a persistat în numeroase economii. Inflația a consemnat evoluții diferite de la o țară la alta. În Statele Unite, inflația totală a rămas la niveluri superioare țintei, majorările tarifare conducând la accelerarea semnificativă a dinamicii prețurilor bunurilor. În Regatul Unit, inflația a fost mai ridicată la finele anului 2025 decât la finele anului anterior, pe fondul creșterii unor prețuri administrate și ale alimentelor, precum și al estompării impactului reducerilor anterioare ale prețurilor produselor energetice. În China, în schimb, inflația s-a menținut la un nivel redus, reflectând cererea internă scăzută asociată declinului prelungit din sectorul imobiliar și persistenței capacităților excedentare în industrie.

Graficul 1.2

Ratele inflației totale și ale inflației de bază

a) Inflația totală și componentele sale la nivel global	b) Inflația în principalele economii
(variații procentuale anuale; date lunare)	(variații procentuale anuale; date lunare)

Graficul 1.3

Prețurile petrolului și ale gazelor naturale pe plan european

(scala din stânga: USD/baril; scala din dreapta: EUR/MWh)

Prețurile energiei s-au situat la sfârșitul anului 2025 la niveluri inferioare celor de la finele anului anterior, reflectând scăderile înregistrate atât de prețurile petrolului, cât și de cele ale gazelor pe plan european (Graficul 1.3). Cotațiile petrolului Brent s-au diminuat cu 19%, ca urmare a acțiunii concertate a unor factori legați de cerere și ofertă. Pe partea cererii, activitatea economică globală s-a temperat ca urmare a disputelor legate de tarifele vamale care au început în aprilie. Pe partea ofertei, majorările succesive ale producției OPEC+ au determinat un excedent semnificativ pe piață până la sfârșitul anului. Cu toate acestea, prețurile au consemnat o oarecare volatilitate în iunie, pe fondul intensificării tensiunilor din Orientul Mijlociu, în special în urma atacurilor israeliene și americane asupra Iranului, dar nivelul acestora a atins valoarea maximă pentru o scurtă perioadă de timp și ulterior a coborât după anunțarea acordului de încetare a focului mediat de SUA în Gaza. Prețurile gazelor naturale pe plan european au scăzut cu 42% față de sfârșitul anului precedent, menținându-se cu mult sub nivelul maxim atins în anul 2022. Inițial, cotațiile gazelor au crescut la începutul anului, ca urmare a expirării acordului dintre Rusia și Ucraina privind tranzitul gazelor naturale și a preocupărilor cu privire la nivelul adecvat al stocurilor de gaze pe plan european pentru iarna 2025-2026. Ulterior, acestea au avut o evoluție descendentă determinată de consumul relativ scăzut în Europa, de cererea modestă de gaze naturale lichefiate din Asia și, ulterior în decursul anului, de noile perspective de încetare a războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

Euro s-a apreciat cu 6,8% în termeni efectivi nominali, întărindu-se cu 13,1% față de dolarul SUA comparativ cu sfârșitul anului 2024. Cea mai mare parte a aprecierii față de dolar a avut loc în prima jumătate a anului. Evoluția s-a datorat incertitudinilor sporite în ceea ce privește politicile tarifare ale SUA, care au afectat dolarul și au determinat o accelerare a fluxurilor de capital înspre activele din zona euro, precum și ajustărilor la nivelul comportamentului de acoperire împotriva riscurilor și unei reziliențe peste așteptări a economiei zonei euro. În lunile ulterioare, euro a fost tranzacționat într-un interval relativ restrâns, în condițiile în care presiunile în sensul scăderii și cele în sensul creșterii s-au compensat reciproc în linii mari. Așteptările pieței cu privire la dimensiunea reducerii ratei dobânzii de politică monetară de către Sistemul Rezervelor Federale au fluctuat în mod repetat, pe măsură ce au apărut noi date economice. Presiunile în sensul creșterii exercitate de tarifele vamale asupra inflației au avut tendința de a susține dolarul SUA prin reducerea anticipațiilor privind diminuarea ratelor dobânzilor, în timp ce semnalele de încetinire a activității pe piața forței de muncă au avut efectul opus. În plus, este posibil ca incertitudinea în materie de reglementare și cea instituțională, alături de preocupările privind întreruperea activității guvernului federal american să fi afectat dolarul american. Dincolo de aprecierea substanțială față de dolarul SUA, euro s-a întărit și în termeni efectivi nominali. Acesta a câștigat teren considerabil față de unele monede asiatice, inclusiv yenul japonez (+12,9%), pe fondul incertitudinilor privind orientarea politicii fiscale și monetare a Japoniei. Euro s-a apreciat și față de alte monede principale de rezervă, precum lira sterlină (+5,2%) și dolarul canadian (+7,6%). În schimb, acesta s-a depreciat ușor față de francul elvețian (-1,0%), care a continuat să servească drept monedă de siguranță în perioadele de incertitudine ridicată.

1.2 Activitatea economică a fost rezilientă în pofida incertitudinilor ridicate la nivel mondial

Dinamica PIB real în zona euro a crescut la 1,4% în 2025 de la 0,9% în 2024 (Graficul 1.4). Trecerea treptată pe care a făcut-o BCE de la o orientare restrictivă a politicii monetare la una mai neutră, anticiparea unei orientări mai relaxate a politicii fiscale și temperarea inflației au jucat un rol important în sprijinirea redresării moderate, dar generalizate. Peisajul economic a fost, de asemenea, puternic influențat de tensiunile geopolitice și de incertitudinile ridicate privind tarifele comerciale – în special cele impuse de Statele Unite – precum și de situația geopolitică volatilă din anumite părți ale lumii cu impact asupra încrederii și a lanțurilor de producție. Redresarea ușoară consemnată de sectorul prelucrător și gradul mai mare de stabilitate înregistrat de sectorul serviciilor au fost principalele explicații pentru care economia zonei euro s-a menținut relativ rezilientă în 2025, în pofida mediului dificil.

Graficul 1.4

PIB real în zona euro și valoarea adăugată brută

(variații procentuale anuale; contribuții exprimate în puncte procentuale)

Valoarea adăugată brută reală în industrie a crescut cu 2,2% în 2025, după ce a scăzut cu 0,5% în 2024. Redresarea s-a datorat în principal evoluțiilor din trimestrul I, reflectând stimularea temporară a producției pentru a permite devansarea exporturilor la începutul perioadei, în perspectiva majorării tarifelor impuse ulterior de noua administrație a SUA. Cu toate acestea, dinamica activității economice s-a temperat considerabil până la finele anului, ca urmare a majorării tarifelor, intensificării concurenței la nivel internațional, menținerii la un nivel ridicat a costurilor cu energia și gradului mare de incertitudine, deși în scădere treptată, în ceea ce privește politicile economice. Deși ratele dobânzilor reprezentative ale BCE s-au menținut ridicate în cea mai mare parte a anului 2024, semnalele mai clare privind o relaxare viitoare la începutul anului 2025 au redus incertitudinea și au îmbunătățit condițiile de creditare pentru firme. Acest lucru a contribuit la redresarea investițiilor, în special în ramurile prelucrătoare, afectate de costurile ridicate de finanțare. Valoarea adăugată brută reală a sectorului servicii a crescut cu 1,2% în 2025, în scădere față de 1,5% în 2024, menținându-se totuși la un nivel inferior creșterii din zona euro. Decelerarea înregistrată de dinamica serviciilor s-a datorat parțial prudenței gospodăriilor populației, ilustrată de nivelul ridicat al economiilor, pe fondul persistenței riscurilor geopolitice și al incertitudinilor economice ridicate. În același timp, serviciile digitale și informatice au continuat să fie relativ reziliente – beneficiind de fluxul continuu de investiții corporative în automatizare, securitate cibernetică și integrarea IA.

Consumul privat a consemnat o accelerare în 2025, crescând cu 1,5% comparativ cu anul precedent. Consumul de bunuri a crescut mai puternic la începutul anului, în timp ce cheltuielile cu serviciile s-au majorat mai mult începând cu trimestrul II, deși s-au temperat în trimestrul III. Pe ansamblu, consumul de bunuri a crescut într-o măsură mai mare decât cel de servicii (Graficul 1.5). Majorarea veniturilor disponibile reale a sprijinit cheltuielile populației, în condițiile în care dinamica salariilor nominale s-a menținut robustă, inflația a continuat să scadă, iar creșterea gradului de ocupare a forței de muncă a fost rezilientă, deși ceva mai modestă decât în anul precedent. Cu toate acestea, consumul privat a avut în continuare o dinamică inferioară celei consemnate de veniturile disponibile reale, în condițiile în care rata de economisire s-a menținut ridicată, pe fondul riscurilor geopolitice sporite și al incertitudinilor economice.

Graficul 1.5

Consumul în zona euro, investițiile în active fixe altele decât construcțiile și investițiile în obiective rezidențiale

(indici: 2022 = 100)

a) Consumul privat

b) Investițiile

După o scădere bruscă în 2024, ca urmare a cererii scăzute și a impactului întârziat al condițiilor de finanțare mai restrictive, investițiile în obiective rezidențiale au început să se redreseze în 2025. Aceasta a reflectat în mare măsură îmbunătățirea condițiilor de finanțare și majorarea continuă a veniturilor reale ale gospodăriilor populației, ambele contribuind la accesibilitatea prețurilor și la stabilizarea cererii de locuințe pe parcursul anului. Chiar și în aceste condiții, investițiile în obiective rezidențiale s-au menținut la un nivel mai scăzut decât consumul privat și decât investițiile în active fixe altele decât construcțiile, indicând stadiul incipient al redresării.

Investițiile în active fixe altele decât construcțiile (un indicator standard din conturile naționale de investiții corporative care exclude construcțiile din investițiile totale, în absența datelor statistice disponibile cu privire la investițiile private și publice) au crescut puternic în 2025, ca urmare a majorării cererii și a relaxării condițiilor de finanțare, întrucât BCE a continuat să își reducă ratele dobânzilor reprezentative în prima jumătate a anului. Acestea au crescut cu 4,4% în total în 2025 comparativ cu 2024, pe fondul unei volatilități trimestriale considerabile pe tot parcursul anului. Cu excepția imobilizărilor necorporale volatile din Irlanda – care sunt influențate într-o măsură semnificativă de activitățile firmelor multinaționale – investițiile corporative au crescut cu 2,2% în 2025 (Graficul 1.5). Acest rezultat reflectă divergența continuă dintre dinamica investițiilor în imobilizări corporale și cea a investițiilor în imobilizări necorporale observată în ultimii ani. Investițiile în imobilizări corporale, cum ar fi utilajele, echipamentele și transporturile, au fost afectate de majorarea tarifelor și de gradul ridicat de incertitudine. În schimb, investițiile în imobilizări necorporale au crescut puternic, ca urmare a progreselor înregistrate de digitalizare, în special în domeniul IA și al dezvoltării de software. În plus, o redresare a creșterii profitului și efectele indirecte generate de implementarea programului NGEU au sprijinit investițiile în 2025, contribuind la compensarea efectelor nefavorabile ale pierderilor de competitivitate. Reglementarea împovărătoare este de asemenea menționată de către firme drept factor de frânare a investițiilor în anul precedent.

Evoluțiile comerciale din 2025 au fost marcate de o volatilitate pronunțată și de provocări structurale pentru zona euro. Exporturile zonei euro au crescut puternic în trimestrul I, ca urmare a devansării exporturilor în perspectiva majorării tarifelor impuse de SUA, reflectând în mare măsură o creștere bruscă a livrărilor de produse farmaceutice, în special din Irlanda. Totuși, acest avans a fost temporar. În trimestrul II, exporturile s-au contractat pe fondul majorării tarifelor impuse de SUA, al unui euro puternic și al unei cereri globale scăzute, exporturile de produse farmaceutice înregistrând fluctuații accentuate. Exporturile au crescut în trimestrul III, ca urmare a avansului consemnat de vânzările de produse farmaceutice către Statele Unite, dar ritmul de creștere s-a menținut modest. Acordul comercial dintre SUA și UE din luna iulie, prin care au fost plafonate la 15% tarifele vamale impuse de SUA asupra bunurilor din UE, a contribuit la atenuarea incertitudinilor în continuare ridicate asociate politicilor comerciale (Graficul 1.1). Cu toate acestea, indicatorii anticipativi au sugerat o evoluție în continuare modestă a comenzilor pentru piața externă în industria prelucrătoare. Importurile au înregistrat o creștere moderată în 2025, susținută de creșterea volumelor provenind din China, reflectând parțial reorientarea schimburilor comerciale ca urmare a tensiunilor dintre China și Statele Unite, precum și de aprecierea euro, care a redus costul importurilor. Și prețurile importurilor zonei euro au fost supuse în continuare unor presiuni în sensul scăderii, în condițiile în care presiunile asupra prețurilor materiilor prime energetice au continuat să scadă. Afluxul de bunuri la prețuri competitive din China în contextul menținerii supracapacității de producție a Chinei a intensificat concurența pentru producătorii interni, în timp ce restricțiile privind exporturile de factori de producție critici, precum pământurile rare, ale Chinei au evidențiat vulnerabilități în lanțurile de aprovizionare din zona euro.

Piața forței de muncă

După o perioadă de menținere a numărului de angajați, ritmul de creștere a ocupării forței de muncă a încetinit în 2025 față de ultimii ani, iar, potrivit indicatorilor din sondaje, piața forței de muncă din zona euro a continuat să consemneze o detensionare pe parcursul anului (Graficul 1.6). Rata șomajului a fluctuat între 6,3% și 6,4%, situându-se la un nivel de 6,3% în decembrie – una dintre cele mai scăzute valori înregistrate de la introducerea monedei euro, fiind cu 1,2 puncte procentuale sub nivelul prepandemic înregistrat în ianuarie 2020. Numărul total al persoanelor ocupate și numărul total de ore lucrate au crescut în 2025 cu aproape 0,7% și respectiv 0,6%, consemnând astfel o dinamică inferioară celei înregistrate de PIB real, care a avut un avans de 1,5%. Aceste evoluții au dus la o redresare a creșterii productivității muncii. Creșterea mai puternică a productivității muncii a evidențiat o reducere în ceea ce privește menținerea locurilor de muncă, respectiv păstrarea de către companii a unui număr mai mare de lucrători decât cel necesar pentru nevoile de producție pe termen scurt. Aceasta reiese și din faptul că rata locurilor de muncă vacante a continuat să scadă de la nivelul său maxim din trimestrul II 2022 la un nivel de 2,2% în trimestrul IV 2025, sub nivelul său prepandemic de 2,3%. Numărul mediu de ore lucrate a scăzut în anul 2025 pe fondul volatilității semnificative și al diferențelor dintre țări^[3]. Rata de activitate pe piața forței de muncă în grupul de vârstă 15-74 de ani a crescut până la un nivel de 66,2% trimestrul IV 2025, cu 1,6 puncte procentuale peste nivelul înregistrat înainte de pandemie. Femeile, lucrătorii în vârstă, persoanele cu studii superioare și lucrătorii străini au contribuit cel mai mult la această creștere a forței de muncă.

Graficul 1.6

Piața forței de muncă

(scala din stânga: variații procentuale anuale; scala din dreapta: procente)

1.3 Necesitatea stabilirii priorităților în efectuarea cheltuielilor publice în perioadele caracterizate de o marjă de manevră bugetară limitată

Se estimează că deficitul bugetar agregat din zona euro s-a redus marginal la 3,0% din PIB în anul 2025 (Graficul 1.7), de la 3,1% în 2024 și 3,5% în 2023. Înăsprirea semnificativă a politicii fiscale în anul 2024 a fost determinată de eliminarea treptată a măsurilor guvernamentale în vigoare destinate gospodăriilor populației și companiilor, care fuseseră introduse pentru a compensa nivelul ridicat al prețurilor produselor energetice și al inflației. În schimb, înăsprirea moderată a politicii fiscale previzionată pentru 2025 se datorează majorării impozitelor și a contribuțiilor la asigurările sociale, care nu este compensată pe deplin de creșterea mai accentuată a cheltuielilor publice primare (inclusiv componente finanțate prin intermediul programului „Next Generation EU” – NGEU) și de majorarea plăților de dobânzi.

Graficul 1.7

Soldul bugetar în zona euro și componentele acestuia

(% din PIB)

Se estimează că ponderea datoriei publice în PIB în zona euro a crescut la 87,3% din PIB în anul 2025, de la nivelul deja ridicat de 86,6% din PIB în 2024. Aceasta continuă să fie net superioară nivelului său prepandemic de 83,6% înregistrat în 2019 (Graficul 1.8). Majorarea prognozată a ponderii datoriei publice în PIB în anul 2025 este rezultatul deficitului primar agregat și al ajustărilor pozitive ale raportului deficit-datorie, care sunt doar parțial compensate de un diferențial favorabil, dar în scădere, între rata dobânzii aferentă datoriei publice și ritmul de creștere a PIB.

Graficul 1.8

Datoria publică în zona euro

(% din PIB)

Necesarul de cheltuieli strategice, inclusiv cele pentru apărare, infrastructură și tranziția digitală și cea ecologică – alături de cele legate de îmbătrânirea populației –, exercită presiuni în sensul creșterii asupra datoriei publice^[4]. În privința cheltuielilor pentru apărare în special, unele dintre țările din zona euro cu niveluri mai scăzute ale datoriei și-au utilizat marja de manevră bugetară, ceea ce a condus la ponderi ale datoriei publice în PIB mai ridicate decât înainte ca Rusia să fi invadat Ucraina în anul 2022. În general, cadrul revizuit de guvernanță fiscală al UE, adoptat în luna aprilie 2024, oferă o anumită flexibilitate bugetară pentru a face față parțial presiunilor generate de cheltuieli. De fapt, în conformitate cu planurile bugetar-structurale pe termen mediu proprii, mai multe țări au valorificat posibilitatea de a prelungi perioada de consolidare de la patru la șapte ani în schimbul realizării reformelor structurale și a investițiilor, reducându-și astfel efortul anual al ajustării bugetare. Totodată, clauza derogatorie națională, care a fost activată în cazul a 11 țări din zona euro, oferă statelor flexibilitatea temporară de a se abate de la traiectoria cheltuielilor nete ca urmare a creșterii cheltuielilor pentru apărare, cu condiția ca aceasta să nu pună în pericol sustenabilitatea bugetară pe termen mediu^[5]. Întrucât flexibilitatea bugetară nu va fi de ajuns pentru a acoperi integral cheltuielile suplimentare, vor trebui explorate metode complementare, care să includă eficiența cheltuielilor și redefinirea priorităților bugetelor naționale.

La data de 25 noiembrie 2025, Comisia Europeană a adoptat pachetul de toamnă al semestrului european 2026, care stabilește prioritățile de politică economică^[6]. Acesta conține evaluarea Comisiei privind respectarea de către statele membre ale UE a cadrului de guvernanță fiscală al UE și oferă orientări pentru politicile lor fiscale în anul 2026. Implementarea cadrului revizuit de guvernanță în totalitate, în mod transparent și fără întârziere va ajuta autoritățile guvernamentale să reducă de o manieră susținută deficitele bugetare și ponderile datoriei publice în PIB. Conform evaluării Comisiei Europene, dintre cele 17 țări din zona euro care transmiseseră proiectele de planuri bugetare pentru 2026, 12 state au respectat cadrul bugetar al UE^[7]. În cazul a cinci țări, planurile au fost evaluate ca prezentând un risc de neconformitate, două state fiind expuse unor riscuri de neconformitate semnificativă. În plus, în privința celor șase țări din zona euro care fac obiectul procedurii de deficit excesiv, respectiv Belgia, Franța, Italia, Malta, Austria și Slovacia, Comisia Europeană va evalua situația în primăvara anului 2026 pe baza datelor privind execuția bugetară pentru 2025. Comisia Europeană a sugerat, de asemenea, în luna noiembrie, deschiderea procedurii de deficit excesiv în cazul Finlandei.

1.4 Inflația a evoluat pe parcursul anului în direcția atingerii nivelului țintei de 2% pe termen mediu

Inflația totală în zona euro, măsurată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC), a continuat să evolueze pe parcursul anului 2025 în direcția atingerii nivelului țintei de 2% pe termen mediu (Graficul 1.9). Inflația anuală s-a situat, în medie, la 2,1% în trimestrul IV și pe ansamblul anului 2025, după ce în 2024 înregistrase o rată de 2,4%. Impactul exercitat de înăsprirea anterioară a politicii monetare a BCE, atenuarea presiunilor salariale, diminuarea presiunilor din partea costurilor generate de prețurile materiilor prime energetice și non-energetice, precum și, în general, presiunile reduse asupra prețurilor importurilor – parțial ca urmare a aprecierii euro – au susținut continuarea procesului de dezinflație. Inflația IAPC exclusiv produse energetice și alimente (IAPCX) a avut cea mai mare contribuție la scăderea inflației totale în 2025. Aceasta s-a redus treptat pe parcursul anului, stabilizându-se la niveluri cuprinse între 2,3% și 2,4% în ultimele luni. Evoluția a fost determinată în mare parte de temperarea inflației măsurate prin prețurile serviciilor, al cărei nivel s-a menținut totuși ridicat, reflectând în special diminuarea presiunilor salariale. În schimb, inflația măsurată prin prețurile produselor industriale non-energetice s-a menținut, în linii mari, stabilă în cea mai mare parte a anului 2025, în proximitatea mediei sale pe termen mai lung din perioada prepandemică și s-a redus mai vizibil abia în ultimele luni ale anului, pe fondul presiunilor scăzute asupra prețurilor importurilor. Totodată, inflația totală a fost temperată de dinamica modestă a prețurilor produselor energetice, ca urmare a scăderii prețurilor materiilor prime energetice și a aprecierii monedei euro. În schimb, inflația măsurată prin prețurile alimentelor s-a situat pe o traiectorie ascendentă în prima parte a anului 2025 și a atins un nivel maxim în iulie, evoluție determinată în principal de majorarea prețurilor alimentelor neprocesate, pe fondul condițiilor meteorologice nefavorabile și al deficitelor existente la nivelul ofertei. Aceasta s-a moderat la 2,5% la sfârșitul anului. Inflația măsurată prin prețurile alimentelor procesate a contribuit, de asemenea, la aceste presiuni, reflectând transmisia în continuare a majorărilor anterioare ale prețurilor materiilor prime, aspect vizibil în special pentru cacao și cafea^[8].

Graficul 1.9

Inflația totală și componentele sale principale

(variații procentuale anuale; contribuții exprimate în puncte procentuale)

Dinamica prețurilor produselor energetice s-a redus la începutul anului 2025 și s-a situat în teritoriu negativ începând cu luna martie, în principal ca urmare a scăderii prețurilor petrolului și a prețurilor angro ale gazelor exprimate în dolari SUA, precum și a aprecierii euro. Cu toate acestea, variația anuală a prețurilor de consum ale produselor energetice a înregistrat, de asemenea, o anumită volatilitate, generată în mare măsură de efecte de bază în sensul creșterii, în special la nivelul componentei „combustibili pentru transporturi”. Dinamica prețurilor alimentelor a prezentat o traiectorie boltită pe parcursul anului 2025, determinată în principal de prețurile alimentelor neprocesate. În primele opt luni ale anului, dinamica prețurilor alimentelor neprocesate s-a situat pe un trend ascendent, susținut de majorarea prețurilor fructelor și legumelor pe fondul condițiilor meteorologice nefavorabile, precum și de creșterea constantă a prețurilor cărnii, în contextul deficitelor la nivelul ofertei, asociate într-o anumită măsură bolilor animalelor. Începând cu luna septembrie, aceasta a început să se tempereze, pe măsură ce efectul condițiilor meteorologice asupra prețurilor legumelor și fructelor s-a estompat, însă a consemnat o ușoară revigorare la sfârșitul anului. Dinamica prețurilor alimentelor procesate s-a menținut relativ stabilă în cea mai mare parte a anului 2025, reducându-se vizibil abia în ultimul trimestru, în condițiile disipării presiunilor din partea costurilor generate de prețurile materiilor prime alimentare, precum cafea și cacao. Pe ansamblu, inflația măsurată prin prețurile alimentelor s-a menținut ridicată pe parcursul anului. Această evoluție a reflectat transmisia în continuare, deși în atenuare, a majorărilor anterioare ale prețurilor materiilor prime alimentare, dezechilibrele dintre cerere și ofertă pe unele segmente, precum și persistența unor presiuni ridicate asupra prețurilor generate de anumiți factori, printre care salariile.

Indicatorii inflației de bază, care urmăresc să surprindă factorul persistent sau comun în ratele inflației, au susținut evoluția inflației totale către niveluri apropiate de țintă. De exemplu, inflația de bază, măsurată prin IAPCX, s-a caracterizat printr-un grad redus de volatilitate și s-a diminuat ușor de la 2,7% în luna decembrie 2024 la niveluri cuprinse între 2,3% și 2,4% în majoritatea lunilor începând din martie. Procesul de dezinflație aferent inflației de bază s-a datorat în principal unor categorii de servicii. Inflația măsurată prin prețurile serviciilor s-a redus de la 4,0% în decembrie 2024 la 3,4% în decembrie 2025, reflectând atenuarea treptată a factorilor anteriori, în special a presiunilor salariale și a efectelor anuale ale reevaluării prețurilor^[9]. Inflația măsurată prin prețurile serviciilor a prezentat o anumită volatilitate pe termen scurt în luna aprilie, când momentul sărbătorilor pascale a determinat majorarea temporară a prețurilor unor categorii de servicii, însă, în restul anului, a fluctuat într-un interval relativ îngust^[10]. Dinamica prețurilor produselor industriale non-energetice s-a menținut relativ nemodificată pe parcursul anului 2025, fluctuând destul de strâns în jurul mediei sale prepandemice de 0,6% (calculată pentru perioada 1999-2019). Aceasta a înregistrat o ușoară creștere în trimestrul III, însă până în luna octombrie a revenit la media prepandemică. Spre sfârșitul anului, a coborât ușor sub această medie, pe fondul presiunilor reduse asupra prețurilor importurilor și al aprecierii euro. Alți indicatori ai inflației de bază au înregistrat, la rândul lor, o scădere treptată pe parcursul anului 2025 sau au rămas, în linii mari, la valori stabile^[11].

Presiunile din surse interne asupra costurilor în zona euro, măsurate prin dinamica deflatorului PIB, s-au redus la 2,4% în 2025, de la 3,0% în 2024 (Graficul 1.10), evoluție determinată de diminuarea contribuțiilor din partea impozitelor unitare și a costurilor unitare cu forța de muncă, cea din urmă fiind asociată moderării dinamicii remunerării pe salariat și consolidării creșterii productivității muncii. Aceste scăderi au fost parțial compensate de consolidarea treptată a contribuției profiturilor unitare, în concordanță cu evoluțiile ciclice. În cadrul dinamicii remunerării pe salariat, care a fost, în linii mari, stabilă pe parcursul anului și a înregistrat un nivel mediu de 3,9%, dinamica salariilor negociate și deviația salarială s-au caracterizat prin volatilitate^[12]. Dinamica salariilor negociate s-a temperat semnificativ în cursul anului, situându-se, în medie, la 2,8%, după consemnarea unui nivel de 4,5% în 2024. Aceasta a reflectat normalizarea cererilor de majorări salariale după o perioadă în care lucrătorii recuperaseră treptat puterea de cumpărare pierdută în timpul creșterii bruște a inflației în 2022^[13]. Evoluțiile deviației salariale, parțial asociate unor efecte statistice generate de plăți conjuncturale efectuate în 2024, au determinat creșterea globală a câștigurilor salariale. Profiturile unitare s-au redresat într-o oarecare măsură în cursul anului 2025 și s-au realiniat mai strâns la ciclul economic, continuând însă să amortizeze costurile cu forța de muncă, deși într-o măsură mai mică decât în 2024.

Graficul 1.10

Deflatorul PIB și componente

(variații procentuale anuale; contribuții exprimate în puncte procentuale)

Anticipațiile privind inflația pe termen mai lung s-au menținut, în linii mari, în concordanță cu ținta pe termen mediu de 2% a BCE pe parcursul anului 2025, sprijinind o revenire sustenabilă a inflației la nivelul țintei. În Sondajul BCE în rândul specialiștilor în prognoză și în Sondajul BCE în rândul analiștilor monetari, anticipațiile privind inflația pe termen mai lung au fost ferm ancorate la nivelul de 2% în 2025 (Graficul 1.11). Totodată, indicatori din alte sondaje, precum Consensus Economics, au semnalat menținerea unor anticipații stabile privind inflația pe termen mai lung, la niveluri situate în jurul valorii de 2%. Indicatorii de piață ai compensării inflației pe termen mai lung, cum ar fi rata forward peste 5 ani aferentă operațiunilor swap cu maturitate de 5 ani indexate la inflație, au rămas la valori apropiate de 2%, cu variații limitate pe parcursul anului. O ușoară creștere a acestei rate a fost observată în luna martie, pe fondul planurilor de expansiune fiscală din Europa, deși aceasta a fost parțial compensată la scurt timp după aceea de repercusiunile tensiunilor comerciale. Noi majorări temporare au fost consemnate în luna iunie, reflectând evoluțiile prețurilor energiei, însă, în cele din urmă, rata aferentă operațiunilor swap indexate la inflație s-a stabilizat la 2,1% după perioada verii, menținându-se la acest nivel în restul anului. Aceste evoluții au reflectat în principal majorarea primelor de risc de inflație, în timp ce estimările bazate pe modele ale anticipațiilor reale privind inflația pe termen mai lung, care exclud primele de risc, au rămas stabile în intervalul 1,9%-2%. În ceea ce privește consumatorii, mediana anticipațiilor privind inflația peste trei ani s-a situat între 2,4% și 2,5% pe parcursul întregului an, crescând ușor la 2,6% în luna decembrie. Persistența acestora la un nivel ușor mai ridicat a reflectat probabil gradul încă semnificativ de incertitudine. Datele din Sondajul BCE privind așteptările consumatorilor arată că prețurile alimentelor au influențat puternic percepțiile asupra inflației și anticipațiile pe termen de un an, în timp ce impactul acestora asupra anticipațiilor pe termen mai lung a fost mai limitat.

Graficul 1.11

Indicatori din sondaje și indicatori de piață ai anticipațiilor privind inflația

(variații procentuale anuale)

1.5 Redresarea activității de creditare a rămas modestă, în pofida relaxării în continuare a condițiilor de finanțare

Panta curbei randamentelor fără risc din zona euro s-a accentuat în anul 2025, sub impactul combinat al scăderii ratelor dobânzilor pe termen scurt și al majorării semnificative a celor pe termen lung. Mișcarea descendentă a ratelor dobânzilor pe termen scurt, produsă îndeosebi în prima jumătate a anului, a reflectat reducerile ratei dobânzii de politică monetară operate de BCE până în luna iunie, în condițiile în care inflația urma o traiectorie de convergență sustenabilă către ținta de 2% pe termen mediu (a se vedea Secțiunea 2.1). Pe scadențele mai lungi, rata OIS (randamentul de pe piața operațiunilor de swap pe rate ale dobânzii overnight) pe 10 ani a înregistrat o valoare medie de 2,8% în decembrie 2025 (Graficul 1.12), marcând o creștere de aproximativ 60 puncte de bază comparativ cu media din aceeași perioadă a anului anterior. Randamentele pe termen lung au consemnat mișcări abrupte și volatile în primele patru luni ale anului, pe fondul planurilor vizând cheltuielile pentru apărare și infrastructură în țările europene, precum și al incertitudinilor sporite privind tarifele și politicile comerciale ale SUA. Începând cu finele lunii aprilie, rata OIS pe 10 ani a crescut treptat cu aproximativ 30 puncte de bază în perioada rămasă până la sfârșitul anului, reflectând în principal majorarea componentei de rată reală a dobânzii pe seama unei economii mai reziliente. Este important de menționat că panta mai abruptă a curbei randamentelor fără risc din zona euro reflectă o componentă globală puternică, în condițiile în care reevaluări similare s-au produs și în alte economii dezvoltate. În linie cu evoluțiile ratei OIS, randamentul obligațiunilor suverane cu scadența la 10 ani din zona euro, calculat ca medie ponderată cu PIB, a crescut în cursul anului. Acesta a atins 3,2% în luna decembrie, cu aproximativ 50 puncte de bază peste nivelul înregistrat în decembrie 2024. Randamentele obligațiunilor guvernamentale cu scadența la 10 ani în țările din zona euro s-au situat la sfârșitul lui 2025 la niveluri superioare celor de la începutul anului, consemnându-se o îngustare a spread-urilor față de rata OIS. Anunțurile privind planurile de cheltuieli pentru apărare din unele țări ale zonei euro (a se vedea Secțiunea 1.3) au marcat un moment esențial în procesul de reevaluare de către piețe, generând o majorare abruptă cu aproximativ 40 puncte de bază a randamentului Bund-urilor germane cu scadența la 10 ani, presiuni similare în sensul creșterii manifestându-se și în cazul randamentelor altor obligațiuni suverane din zona euro. Ulterior, randamentele obligațiunilor guvernamentale din zona euro au înregistrat o relativă diminuare, deși s-au situat, în majoritatea cazurilor, la niveluri mai ridicate la finele anului. Excepția a reprezentat-o randamentul obligațiunilor suverane cu scadența la 10 ani din Italia, care a rămas, în linii mari, nemodificat față de nivelul de la sfârșitul anului 2024, susținut de continuarea consolidării poziției fiscale a Italiei. În schimb, incertitudinile politice din Franța au generat preocupări în rândul participanților pe piață cu privire la eventuale întârzieri în procesul de consolidare fiscală, ceea ce a condus la presiuni în sensul creșterii asupra randamentelor obligațiunilor suverane ale Franței. Aceste evoluții au determinat convergența randamentelor obligațiunilor emise de Italia și Franța către niveluri similare, în timp ce dispersia randamentelor în zona euro a atins minime istorice.

Graficul 1.12

Ratele dobânzilor pe termen lung și costul împrumuturilor pentru firme și populație pentru achiziția de locuințe

(procente p.a.)

Cotațiile acțiunilor – calculate pe baza indicelui EURO STOXX – s-au majorat cu aproximativ 21% în anul 2025. Evoluția s-a datorat nivelului robust al anticipațiilor privind câștigurile, creșterii dividendelor și scăderii primelor de risc aferente plasamentelor în acțiuni, al căror efect cumulat a surclasat impactul inhibitor exercitat de majorarea ratelor dobânzilor fără risc pe termen lung. Cotațiile acțiunilor au urmat o traiectorie ascendentă atât în sectorul nefinanciar, cât și în cel financiar, consemnându-se câștiguri mai pronunțate în al doilea caz. În cadrul sectorului financiar, acțiunile bancare s-au clasat pe primul loc în ierarhia câștigurilor, evoluție susținută de profitabilitatea îmbunătățită decurgând din activitatea de tranzacționare a băncilor, activitatea de creditare și panta mai abruptă a curbei randamentelor. Indicii cu bază largă aferenți cotațiilor acțiunilor companiilor nefinanciare și, respectiv, băncilor din zona euro s-au situat la finele perioadei analizate cu aproximativ 12% și, respectiv, 80% peste valorile înregistrate la sfârșitul anului 2024. Spread-urile asociate obligațiunilor corporative s-au îngustat în general, cu excepția notabilă a obligațiunilor emise pe segmentul cu randament ridicat al sectorului financiar și în pofida sell-off-ului pe piața de obligațiuni corporative în urma anunțului SUA din data de 2 aprilie privind măsurile tarifare. Ulterior, spread-urile asociate obligațiunilor corporative s-au restrâns considerabil, reflectând revenirea apetitului pentru risc și reziliența sporită a economiei.

Condițiile de finanțare pentru companiile din zona euro au continuat să se relaxeze în prima parte a anului, iar ulterior au consemnat o relativă stabilizare, în concordanță cu dinamica înregistrată de costurile de finanțare ale băncilor. Traiectoria descendentă a costului agregat al finanțării băncilor prin îndatorare în primele luni din 2025 a reflectat transmisia măsurilor de reducere a ratei dobânzii de politică monetară, iar stabilizarea ulterioară a fost determinată de dinamica ratelor dobânzilor pe piață și de diminuarea anticipațiilor privind noi reduceri ale ratelor dobânzilor. Scăderea ratelor nominale ale dobânzilor la creditele bancare acordate firmelor față de maximele consemnate în anul 2023 reflectă parțial comportamentul prudent în materie de creditare al băncilor de la începutul ciclului de relaxare a politicii monetare, asociat unei reorientări a activității de creditare către debitorii cu risc mai scăzut, care beneficiază de un regim mai favorabil în privința termenilor și condițiilor împrumuturilor. În cazul populației, scăderea costurilor împrumuturilor în anul 2025 a fost de mai mică amploare, evoluția ratelor dobânzilor la creditele ipotecare noi reflectând în mare măsură majorarea ratelor dobânzilor pe piață pe segmentul pe termen lung. Rata agregată a dobânzii la creditele bancare acordate companiilor nefinanciare s-a situat la 3,6% în luna decembrie, în scădere cu aproximativ 80 puncte de bază față de finele anului 2024, iar rata echivalentă în cazul populației pentru achiziționarea de locuințe a consemnat un declin de aproximativ 10 puncte de bază, până la 3,3% (Graficul 1.12). Prin urmare, spread-ul dintre ratele dobânzilor pentru firme și respectiv pentru populație, care s-a extins în timpul fazei de întărire a politicii monetare, s-a îngustat semnificativ. Dispersia de la o țară la alta a ratelor dobânzilor la creditele acordate firmelor s-a moderat de asemenea, iar cea aferentă împrumuturilor acordate populației a fost în continuare influențată de diferențele înregistrate în structura pe scadențe a creditelor între țările zonei euro.

Creditarea bancară a continuat să se redreseze pe fondul procesului de relaxare a politicii monetare, deși mai gradual comparativ cu tendințele relevate de datele istorice (Graficul 1.13). Activitatea de creditare a firmelor s-a stabilizat în a doua jumătate a anului 2025, ritmurile de creștere menținându-se mult sub media istorică, având în vedere cererea agregată modestă și aversiunea față de risc a băncilor, deși acestea au consemnat poziții solide de capital, o deteriorare limitată a calității activelor și o profitabilitate în continuare robustă. Sondajul privind creditul bancar în zona euro a indicat o înăsprire a standardelor de creditare ale băncilor (respectiv ghidurile interne sau criteriile de aprobare) pentru împrumuturile acordate firmelor în primul și ultimele două trimestre din 2025. Firmele mai mici și cu un grad mai ridicat de risc au consemnat o deteriorare deosebit de pronunțată a disponibilității împrumuturilor, conform Sondajului privind accesul la finanțare al întreprinderilor. Rata anuală de creștere a creditelor bancare acordate firmelor s-a situat la 3,0% în luna decembrie, față de 4,3% în medie în perioada ianuarie 1999 – decembrie 2025. Ritmul de creștere a creditului total, inclusiv finanțarea de la intermediarii financiari nebancari, a avut în continuare o evoluție modestă, parțial ca urmare a incertitudinilor pronunțate în materie de politici economice, după cum relevă o postare pe blogul BCE din luna octombrie^[15]. Majorarea estimărilor privind valoarea justă a acțiunilor cotate a contribuit la creșterea netă a finanțării din surse externe pentru firme (Graficul 1.14). Pe segmentul populației, activitatea de creditare și-a continuat redresarea, înregistrând o dinamică anuală de 3,0% în luna decembrie (de asemenea mult inferioară mediei pe termen lung, respectiv 4,2%), datorată în principal împrumuturilor ipotecare. Această evoluție este în concordanță cu cererea robustă de împrumuturi pentru locuințe evidențiată în sondajul privind creditul bancar, precum și cu intențiile susținute vizând achiziția de locuințe semnalate în Sondajul privind așteptările consumatorilor. Pe de altă parte, ponderea gospodăriilor populației care au raportat în acest din urmă sondaj o deteriorare din perspectiva accesului la credite s-a majorat față de procentul respondenților care au semnalat o îmbunătățire. Ponderea a fost mai mare în cazul gospodăriilor cu venituri mai mici. Creditele de consum, accesate în mod susținut în anul 2025 de gospodăriile cu venituri mai mici, au făcut obiectul unor standarde de creditare mai stricte pe tot parcursul perioadei analizate, conform sondajului privind creditul bancar.

După ce a ajuns pe un platou la aproximativ 4% în prima parte a perioadei analizate, variația anuală a masei monetare în sens larg (M3) s-a temperat spre sfârșitul lui 2025, evoluție susținută de dinamica stabilă a împrumuturilor și depozitelor populației și firmelor (Graficul 1.13). Dinamica anuală a M3 a fost de 2,8% în luna decembrie, comparativ cu 3,4% în ultima lună a anului 2024. Temperarea s-a produs în principal pe fondul restrângerii în continuare a lichidității în contextul reducerii portofoliilor de active ale Eurosistemului și al diminuării intrărilor externe nete, care par să își fi încetinit creșterea și să fi devenit mai volatile față de anul 2024; în sens opus au acționat achizițiile băncilor de obligațiuni guvernamentale, care au susținut dinamica masei monetare într-un context caracterizat de o ofertă solidă de obligațiuni.

Graficul 1.13

Dinamica M3 și cea a creditului acordat firmelor și populației

(variații procentuale anuale)

Graficul 1.14

Fluxurile nete de finanțare din surse externe către firme

(fluxuri anuale; miliarde EUR)

Caseta 1
Bulgaria devine cea de-a 21-a țară din zona euro

La data de 1 ianuarie 2026, Bulgaria a adoptat moneda euro, devenind cel de-al 21-lea stat membru al zonei euro. Evaluările pozitive prezentate în Raportul de convergență al Comisiei Europene și în Raportul de convergență al BCE au creat premisele adoptării euro, care a fost aprobată de Consiliul Uniunii Europene în luna iulie 2025. Aderarea Bulgariei marchează extinderea în continuare a zonei euro după aderarea Croației în anul 2023 și evidențiază faptul că apartenența la zona euro continuă să reprezinte o ancoră atractivă și de încredere pentru decidenții de politică, inclusiv într-un context marcat de incertitudini și tensiuni geopolitice accentuate^[16].

Adoptarea de către Bulgaria a monedei euro reprezintă o etapă importantă în procesul mai amplu de integrare europeană al acesteia. Parcursul țării către aderarea la zona euro subliniază angajamentul său de a aprofunda legăturile economice și instituționale cu ceilalți membri ai Uniunii Europene. De la aderarea sa la UE în anul 2007, Bulgaria a înregistrat progrese semnificative în direcția îndeplinirii cerințelor pentru adoptarea monedei unice, astfel cum sunt prevăzute în criteriile de la Maastricht. Această traiectorie a fost susținută de reforme structurale ample și de angajamentul politic de aliniere a politicilor interne la standardele economice și monetare din zona euro. Dezechilibrele macroeconomice care s-au manifestat anterior pandemiei de COVID-19 au fost corectate treptat prin intermediul unor măsuri de încredere și al politicilor fiscale prudente. În această perioadă, Bulgaria a realizat, de asemenea, o convergență reală semnificativă cu economia zonei euro, nivelul PIB pe locuitor crescând de la aproximativ 35% din media zonei euro în 2006 la puțin peste 60% în 2025.

Parcursul Bulgariei către adoptarea monedei euro s-a bazat pe o serie de etape pregătitoare clar definite și monitorizate îndeaproape (Figura A). În anul 2018, Bulgaria și-a exprimat intenția fermă de a adera la mecanismul cursului de schimb (MCS II), un pas esențial în procesul de adoptare a monedei euro^[17]. Autoritățile bulgare și participanții la MCS II au convenit asupra unei foi de parcurs, care a inclus o serie cuprinzătoare de măsuri de politică ce urmau a fi finalizate înainte de aderare. Aceste angajamente anterioare erau menite să soluționeze principalele probleme structurale și să sprijine respectarea criteriilor de convergență ale UE. În anul 2020, Bulgaria a solicitat oficial să adere la MCS II. Leva bulgărească a aderat la MCS II în luna iulie 2020, alături de kuna croată, iar autoritățile guvernamentale din Bulgaria s-au angajat, în același timp, să adopte o serie de măsuri post-aderare axate pe consolidarea cadrului național de combatere a spălării banilor, întărirea supravegherii sectorului financiar nebancar al țării, îmbunătățirea guvernanței întreprinderilor de stat și reformarea cadrului său în materie de insolvență. În paralel, Bulgaria a aderat la uniunea bancară prin cooperarea strânsă dintre BCE și Българска народна банка (Banca Națională a Bulgariei) începând cu luna octombrie 2020, aliniind supravegherea bancară la standardele din zona euro și consolidând stabilitatea financiară.

Etapa finală a procesului de adoptare a monedei euro de către Bulgaria s-a desfășurat în anul 2025. În luna februarie 2025, autoritățile bulgare au solicitat în mod oficial Comisiei Europene și BCE realizarea unei evaluări ad-hoc a convergenței. Rapoartele de convergență din 2025, publicate la data de 4 iunie 2025, au prezentat o evaluare pozitivă a gradului de convergență al Bulgariei. Pe baza acestor rapoarte, Comisia Europeană a propus Consiliului UE să permită Bulgariei să adopte moneda euro. La data de 8 iulie, Consiliul UE a aprobat oficial aderarea Bulgariei la zona euro și a fixat în mod irevocabil cursul de schimb al levei bulgărești la 1 EUR = 1,95583 BGN. Această rată a corespuns parității centrale aplicate în timpul participării Bulgariei la MCS II, precum și cursului de schimb fix utilizat pe perioada regimului de consiliu monetar pe termen lung, asigurând continuitate și stabilitate în procesul de tranziție la moneda unică.

Figura A

Principalele etape ale parcursului Bulgariei către adoptarea monedei euro

Ca urmare a deciziei oficiale adoptate de Consiliul UE, au avut loc pregătiri de ordin tehnic pentru trecerea la moneda euro, integrarea Băncii Naționale a Bulgariei în Eurosistem desfășurându-se în paralel. Aceste pregătiri au fost sprijinite de BCE și au vizat o gamă largă de aspecte operaționale, logistice și instituționale. Acestea au inclus planificarea detaliată a producerii și distribuirii bancnotelor și monedelor euro, campanii ample de informare și sensibilizare a publicului, precum și integrarea instituțiilor financiare din Bulgaria în sistemele de plăți și de decontare din zona euro. În paralel, Banca Națională a Bulgariei a fost integrată în implementarea politicii monetare și în operațiunile de schimb valutar ale Eurosistemului, dar și în cadrele analitice comune, inclusiv exercițiile de proiecție macroeconomică. Aceste măsuri cumulate au asigurat trecerea la moneda euro fără sincope și participarea efectivă a Bulgariei la zona euro începând cu prima zi a apartenenței sale la aceasta.

Se anticipează că adoptarea monedei euro va aduce Bulgariei beneficii economice concrete. Printre principalele câștiguri previzionate se numără creșterea schimburilor comerciale și a investițiilor străine directe, susținută de eliminarea costurilor de conversie monetară, o mai mare transparență și comparabilitate a prețurilor, sporirea încrederii investitorilor, precum și îmbunătățirea accesului la piețele de capital europene. De asemenea, se preconizează că economia va beneficia de diminuarea costurilor creditării, reflectând reducerea primei de risc de țară și anticipațiile privind inflația bine ancorate. Pe lângă aceste efecte, apartenența la zona euro oferă un avantaj semnificativ în ceea ce privește securitatea și stabilitatea economică. În cazul unei economii mici, puternic integrate, participarea la zona euro consolidează credibilitatea instituțională, elimină orice risc valutar rezidual față de principalii parteneri comerciali din afara zonei euro și îmbunătățește capacitatea de absorbție a perturbărilor externe printr-o integrare financiară mai profundă. Nu în ultimul rând, adoptarea monedei euro permite Bulgariei să participe cu drepturi depline la procesul decizional al zonei euro și să contribuie în mod direct la elaborarea unor politici economice și monetare comune.

Conform estimărilor, costurile și riscurile asociate adoptării monedei euro vor fi limitate și, în mare măsură, conjuncturale. Principalele costuri sunt generate de pregătirile de ordin practic pentru trecerea la moneda euro și de posibilitatea unor creșteri nejustificate ale prețurilor la momentul convertirii lor în euro. Sprijinul public pentru moneda euro în Bulgaria a fost relativ scăzut anterior introducerii acesteia, reflectând preocupările referitoare la posibile majorări ale prețurilor. Acesta a fost și cazul proceselor anterioare de trecere la moneda euro, când sprijinul public a crescut, de regulă, după adoptarea acesteia^[18]. Pentru a răspunde acestor preocupări, autoritățile bulgare au pus în aplicare o serie cuprinzătoare de măsuri, inclusiv monitorizarea mai strictă a prețurilor și inspecții cu scopul descurajării practicilor abuzive, precum și afișarea obligatorie a prețurilor în paralel pe o perioadă extinsă, cuprinsă între 8 august 2025 și 8 august 2026. Conform estimărilor disponibile, impactul introducerii monedei euro asupra nivelului general al prețurilor pare să fi fost limitat și conjunctural, în linii mari în concordanță cu experiența proceselor anterioare de trecere la moneda euro^[19]. Mai mult decât atât, condițiile monetare interne ale Bulgariei erau deja în strânsă concordanță cu cele ale zonei euro anterior adoptării monedei euro, întrucât în țară era instituit un regim de consiliu monetar cu un curs de schimb fix în raport cu euro pe termen lung. Prin urmare, adoptarea monedei euro nu slăbește, ci consolidează suveranitatea efectivă a țării, conferindu-i o voce mai puternică în procesul decizional al zonei euro.

Deși adoptarea monedei euro oferă oportunități importante, vor fi necesare măsuri de politică și reforme suplimentare pentru a beneficia pe deplin de avantajele acesteia. Aplicarea unor politici fiscale prudente și favorabile creșterii, susținută de un cadru fiscal național solid, va fi esențială atât pentru protejarea stabilității macroeconomice, cât și pentru prevenirea acumulării dezechilibrelor. De asemenea, va fi necesară sprijinirea creșterii productivității prin continuarea reformelor structurale pentru a susține convergența economică reală în cadrul zonei euro. În special, dinamica salarială robustă din perioada recentă, pe fondul condițiilor restrictive de pe piața forței de muncă, ar putea submina competitivitatea dacă nu se corelează cu câștiguri de productivitate de durată. În plus, întărirea instituțiilor, modernizarea infrastructurii și extinderea ofertei de forță de muncă calificată, sprijinite de o utilizare eficientă a fondurilor UE, alături de dezvoltarea financiară mai profundă și de consolidarea integrității financiare, vor fi esențiale pentru susținerea creșterii economice pe termen lung, sporirea rezilienței și prevenirea acumulării dezechilibrelor macroeconomice.

2 O abordare bazată pe date și de la o ședință la alta în procesul de stabilire a ratelor dobânzilor

Consiliul guvernatorilor a redus cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE de patru ori în prima jumătate a anului 2025, continuând procesul inițiat în 2024. Aceste reduceri au fost determinate de consecvența semnalelor conform cărora inflația urmează o traiectorie de convergență sustenabilă către ținta de 2% pe termen mediu. Cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE au fost diminuate cu 100 puncte de bază în total, astfel încât rata dobânzii la facilitatea de depozit a ajuns la 2,00% în luna iunie. Consiliul guvernatorilor a urmat o abordare bazată pe date și de la o ședință la alta, fără a își asuma vreun angajament prealabil cu privire la o anumită traiectorie a ratelor dobânzilor. Politica monetară mai puțin restrictivă, precum și piața robustă a forței de muncă, majorarea veniturilor reale și soliditatea bilanțurilor din sectorul privat au consolidat reziliența economiei zonei euro pe fondul tensiunilor comerciale globale și al incertitudinilor geopolitice.

Dimensiunea bilanțului Eurosistemului s-a restrâns cu 100 de miliarde EUR în anul 2025, ajungând la 6 300 de miliarde EUR la finele perioadei analizate și continuând procesul de normalizare amorsat în anul 2022 (a se vedea Secțiunea 2.2). Reducerea a fost determinată de scăderile consemnate la nivelul portofoliilor de politică monetară, în condițiile în care Eurosistemul nu a mai efectuat reinvestiri în cadrul programelor sale de achiziționare de active. În pofida restrângerii surplusului de lichiditate, apelul la operațiunile de refinanțare ale Eurosistemului a rămas redus, reflectând condițiile încă ample de lichiditate și costul relativ mai scăzut al alternativelor de finanțare pe piață. Portofoliul de active eligibile drept garanții în cadrul operațiunilor de refinanțare ale Eurosistemului s-a majorat la 20 300 de miliarde EUR.

În perioada analizată, Eurosistemul și-a îmbunătățit cadrul de gestionare a riscurilor pentru a asigura implementarea politicii monetare într-o manieră eficientă din punctul de vedere al riscurilor. Modificările s-au referit, în principal, la politicile privind colateralul și au vizat asigurarea unei abordări în continuare robuste în ceea ce privește evaluarea calității activelor constituite drept garanții, optimizarea calculului marjelor de ajustare pentru unele clase de active și adaptarea cadrului de garantare pentru a veni în întâmpinarea incertitudinilor legate de schimbările climatice. Mai multe bănci centrale din Eurosistem, inclusiv BCE, au continuat să înregistreze venituri scăzute sau negative în anul 2025. Pierderea consemnată de BCE va fi acoperită de profituri viitoare (a se vedea Secțiunea 2.3 și Conturile anuale ale BCE pentru anul 2025).

2.1 Consiliul guvernatorilor a redus cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE cu 100 puncte de bază

Politica monetară a continuat să fie ghidată în anul 2025 de hotărârea Consiliului guvernatorilor de a se asigura că inflația s-a stabilizat în mod sustenabil la nivelul țintei sale de 2% pe termen mediu. Consiliul guvernatorilor a urmat o abordare bazată pe date și de la o ședință la alta pentru a determina orientarea adecvată a politicii monetare. Acesta nu și-a asumat vreun angajament prealabil cu privire la o anumită traiectorie a ratelor dobânzilor și a fost în continuare pregătit să își ajusteze instrumentele, după caz, pentru a-și îndeplini mandatul și pentru a asigura funcționarea fără sincope a transmisiei politicii monetare.

Deciziile Consiliului guvernatorilor privind ratele dobânzilor s-au bazat pe evaluarea cu privire la perspectivele inflației și riscurile asociate, în funcție de noile date economice și financiare, la dinamica inflației de bază și la robustețea transmisiei politicii monetare. Această evaluare cuprinzătoare a determinat Consiliul guvernatorilor să anticipeze că inflația va evolua într-un mod susținut în direcția țintei de 2% pe termen mediu. Prin urmare, Consiliul guvernatorilor a continuat să reducă ratele dobânzilor, proces amorsat în anul 2024. În perioada ianuarie-iunie, cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE au fost diminuate în cadrul fiecărei ședințe de politică monetară, reducerea totalizând 100 puncte de bază (Graficul 2.1). După ședința Consiliului guvernatorilor din luna iunie, ratele dobânzilor la facilitatea de depozit, la operațiunile principale de refinanțare și la facilitatea de creditare marginală au rămas nemodificate la 2,00%, 2,15% și, respectiv, 2,40%.

Graficul 2.1

Ratele dobânzilor reprezentative ale BCE

(procente)

Conform evaluării Consiliului guvernatorilor din cadrul primei ședințe de politică monetară din perioada analizată, procesul dezinflaționist avansa în mod corespunzător. Inflația continua să evolueze în concordanță cu cele mai recente proiecții ale experților și era anticipată să revină în cursul anului la nivelul țintei de 2% pe termen mediu. Majoritatea măsurilor inflației de bază sugerau plasarea de o manieră susținută a inflației în jurul țintei, deși inflația internă se menținea ridicată, pe seama faptului că salariile și prețurile unor servicii se ajustau cu un decalaj după saltul anterior al inflației. Semnalele privind temperarea dinamicii salariale și efectele profiturilor care amortizau presiunile inflaționiste susțineau în continuare opinia Consiliului guvernatorilor, conform căreia procesul dezinflaționist se derulează conform așteptărilor, justificând o orientare mai puțin restrictivă a politicii monetare. Prin urmare, acesta a hotărât să reducă cu 25 puncte de bază cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE.

Consiliul guvernatorilor a observat că reducerile recente ale ratelor dobânzilor diminuează progresiv costul împrumuturilor noi acordate firmelor și populației. Totuși, condițiile de finanțare continuau să fie stricte, în concordanță cu politica monetară încă restrictivă. Deși economia zonei euro se confrunta în continuare cu influențe nefavorabile, se anticipa că majorarea veniturilor reale și disiparea efectelor politicii monetare restrictive din perioada anterioară vor sprijini redresarea graduală a cererii în timp. Cu toate acestea, balanța riscurilor la adresa creșterii economice se menținea orientată în sensul scăderii, având în vedere fricțiunile sporite la nivelul schimburilor comerciale internaționale și incertitudinile geopolitice, inclusiv cele legate de războiul nejustificat dus de Rusia în Ucraina și conflictul tragic din Orientul Mijlociu, de natură să perturbe aprovizionarea cu produse energetice și să afecteze în continuare comerțul internațional.

Pentru a susține îmbunătățirea durabilă a performanțelor economice, Consiliul guvernatorilor a evidențiat rolul politicilor fiscale și structurale în ameliorarea productivității, competitivității și rezilienței economiei zonei euro. Astfel, Consiliul guvernatorilor a considerat binevenită inițiativa „Busola pentru competitivitate” a Comisiei Europene, accentuând că este esențial să se dea curs, prin noi politici structurale concrete și ambițioase, propunerilor formulate de Mario Draghi în vederea creșterii competitivității europene și a celor formulate de Enrico Letta cu privire la capacitarea pieței unice. Recomandarea fermă către autoritățile guvernamentale a vizat implementarea în totalitate a angajamentelor asumate conform cadrului de guvernanță economică al UE, prioritare fiind reformele destinate stimulării creșterii economice și investițiile.

După ce a sistat reinvestirile din cadrul programului de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie (PEPP) la finele anului 2024 și pe cele aferente programului de achiziționare de active (APP) încă din luna iulie 2023, Consiliul guvernatorilor a constatat că portofoliile APP și PEPP se reduc într-un ritm măsurat și previzibil (a se vedea Secțiunea 2.2 cu privire la evoluția portofoliilor). Totodată, băncile au rambursat în luna decembrie 2024 restul sumelor împrumutate în cadrul operațiunilor țintite de refinanțare pe termen mai lung (OTRTL), marcând astfel finalizarea acestei părți a procesului de normalizare a bilanțului.

Proiecțiile macroeconomice pentru zona euro ale experților BCE din luna martie au inclus o ușoară revizuire în sens ascendent a inflației totale, anticipată să se situeze, în medie, la 2,3% în anul 2025, în principal pe seama dinamicii peste așteptări a prețurilor produselor energetice. În pofida acestei revizuiri, majoritatea măsurilor inflației de bază indicau în continuare plasarea de o manieră susținută a inflației în jurul țintei de 2% pe termen mediu. Dinamica salarială prezenta semnale de moderare persistentă, conform așteptărilor, iar profiturile amortizau în continuare presiunile acesteia asupra inflației. Având în vedere contextul analizat, Consiliul guvernatorilor a hotărât reducerea celor trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE cu încă 25 puncte de bază în luna martie.

Consiliul guvernatorilor a observat că politica monetară devine semnificativ mai puțin restrictivă, în condițiile în care reducerile ratelor dobânzilor diminuează costurile împrumuturilor noi pentru firme și populație și sprijină redinamizarea creditării. Totuși, activitatea de creditare se menținea, în ansamblu, modestă. Experții și-au redus proiecțiile privind creșterea economică la 0,9% pentru anul 2025, reflectând scăderea exporturilor și evoluția modestă a investițiilor, pe fondul sporirii incertitudinilor privind schimburile comerciale și politicile economice. Majorarea veniturilor reale și costurile mai mici ale împrumuturilor erau anticipate să rămână principalii factori determinanți care sprijină redresarea treptată a cererii în timp, alături de disiparea impactului inhibitor asociat întăririi politicii monetare din perioada anterioară.

Pe fondul incertitudinilor în creștere, Consiliul guvernatorilor a reiterat angajamentul față de o abordare bazată pe date și de la o ședință la alta în demersul de stabilire a orientării adecvate a politicii monetare. Acesta a reafirmat că nu își asumă vreun angajament prealabil referitor la o anumită traiectorie a ratelor dobânzilor și că este în continuare pregătit să își ajusteze instrumentele, după caz, pentru îndeplinirea mandatului privind stabilitatea prețurilor.

În contextul consolidării în continuare a încrederii în revenirea susținută a inflației la nivelul țintei, Consiliul guvernatorilor a hotărât, în luna aprilie, să reducă din nou cu 25 puncte de bază cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE. Procesul dezinflaționist avansa în mod susținut, în condițiile în care atât inflația totală, cât și cea de bază s-au redus în luna martie. Dinamica prețurilor serviciilor s-a temperat semnificativ, iar majoritatea măsurilor inflației de bază indicau revenirea de o manieră susținută a inflației în jurul țintei BCE de 2% pe termen mediu. Au persistat semnale în sensul moderării suplimentare a dinamicii salariale, iar profiturile au continuat să amortizeze parțial impactul ritmului alert de creștere a salariilor asupra inflației, contribuind la atenuarea presiunilor din surse interne asupra prețurilor.

Consiliul guvernatorilor a observat că perspectivele creșterii economice din zona euro s-au deteriorat ca urmare a intensificării tensiunilor comerciale. Aceste tensiuni au sporit incertitudinile și prezentau un risc la adresa încrederii populației și a sectorului corporativ. Totodată, exista probabilitatea ca reacția nefavorabilă și volatilă a piețelor la tensiunile comerciale să aibă un impact restrictiv asupra condițiilor de finanțare, reprezentând pe mai departe o provocare la adresa perspectivelor creșterii economice din zona euro. Pe de altă parte, economia zonei euro a dezvoltat o relativă reziliență față de șocurile globale. Se preconiza că o piață robustă a forței de muncă, veniturile reale în creștere și o politică monetară favorabilă vor sprijini cheltuielile, în timp ce inițiativele la nivel național și la nivelul UE privind cheltuielile în domeniul apărării și investițiile în infrastructură erau de natură să stimuleze activitatea din industria prelucrătoare. În contextul riscurilor geopolitice însemnate, Consiliul guvernatorilor a reiterat importanța politicilor fiscale și structurale pentru sporirea productivității și competitivității zonei euro, solicitând adoptarea rapidă a unor propuneri destinate simplificării cadrelor de reglementare și finalizării uniunii economiilor și investițiilor. Având în vedere incertitudinile deosebit de ridicate, Consiliul guvernatorilor și-a reafirmat, de asemenea, intenția de a urma în continuare o abordare bazată pe date și de la o ședință la alta în demersul de stabilire a ratelor dobânzilor.

Pe parcursul anului, a sporit încrederea Consiliului guvernatorilor în convergența dinamicii inflației către țintă, în contextul redresării treptate a economiei. Consiliul guvernatorilor a hotărât să reducă cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE cu încă 25 puncte de bază, într-un moment în care inflația fluctua în jurul țintei. Cele mai recente proiecții ale experților Eurosistemului au revizuit inflația totală în sens descendent atât pentru anul 2025, cât și pentru 2026, reflectând în principal ieftinirea produselor energetice și aprecierea euro. Proiecțiile privind inflația exclusiv produse energetice și alimente au rămas, în linii mari, nemodificate, în condițiile temperării vizibile a dinamicii salariale, cu un aport la revenirea susținută a inflației la nivelul țintei. Creșterea economică din primul trimestru al anului a fost impulsionată de devansarea exporturilor de către firme în perspectiva majorărilor anticipate de tarife. Dinamizarea activității economice a reflectat însă și cererea internă robustă.

Consiliul guvernatorilor a evidențiat atenuarea preocupărilor referitoare la impactul restrictiv al volatilității de pe piețele financiare, care se manifestase în luna aprilie ca reacție la tensiunile comerciale. La această stabilizare au contribuit datele mai favorabile privind politicile comerciale internaționale și ameliorarea percepției asupra riscului la nivel mondial. Condițiile de accesare a împrumuturilor de către sectorul corporativ au continuat să se îmbunătățească, în contextul reducerii ratelor dobânzilor active și al îngustării spread-urilor aferente obligațiunilor corporative, în timp ce cotațiile acțiunilor s-au majorat. În plus, activitatea de creditare bancară s-a intensificat în relație atât cu firmele, cât și cu populația.

În pofida acestor evoluții favorabile, Consiliul guvernatorilor a considerat că balanța riscurilor la adresa creșterii economice rămâne înclinată în sensul scăderii, pe fondul tensiunilor comerciale globale și al incertitudinilor geopolitice. Totuși, condițiile favorabile de finanțare și majorarea investițiilor publice erau anticipate să susțină reziliența pe termen mediu. Perspectivele inflației erau mai incerte decât de obicei, dat fiind contextul marcat de volatilitatea schimburilor comerciale internaționale, generând riscuri în ambele sensuri. Astfel, Consiliul guvernatorilor a atenționat că inflația ar putea înregistra niveluri mai scăzute în eventualitatea în care majorarea tarifelor ar conduce la o cerere mai redusă pentru exporturile zonei euro și la redirecționarea către zona euro a exporturilor din țări cu capacitate excedentară. S-a considerat că tensiunile comerciale ar putea conduce la intensificarea volatilității și a aversiunii față de riscuri pe piețele financiare, ceea ce ar frâna cererea internă și, implicit, ar reduce și inflația. În schimb, fragmentarea lanțurilor globale de aprovizionare ar putea determina creșterea inflației prin majorarea prețurilor importurilor și accentuarea constrângerilor la nivelul capacităților de producție în economia internă.

În debutul celui de-al doilea semestru al anului, Consiliul guvernatorilor a hotărât în cadrul ședinței din luna iulie ca ratele dobânzilor să rămână nemodificate. Inflația se situa la nivelul țintei BCE de 2% pe termen mediu, iar informațiile noi erau, în linii mari, în concordanță cu evaluarea precedentă a Consiliului guvernatorilor privind perspectivele inflației. Presiunile din surse interne asupra prețurilor au continuat să se diminueze, câștigurile salariale înregistrând o creștere mai lentă. În pofida contextului global dificil, economia zonei euro și-a menținut, în ansamblu, reziliența, susținută de condițiile robuste de pe piața forței de muncă, de majorarea veniturilor reale și de condițiile favorabile de finanțare. Decizia privind statu-quoul ratelor dobânzilor a reflectat consolidarea încrederii Consiliului guvernatorilor în faptul că acestea au atins un nivel adecvat pentru asigurarea convergenței sustenabile a inflației către țintă.

Într-un context similar celui din luna iulie, Consiliul guvernatorilor a hotărât și în luna septembrie ca ratele dobânzilor să rămână nemodificate. Conform proiecțiilor actualizate ale experților BCE, inflația totală medie urma să se situeze la 2,1% în anul 2025, nivel marginal superior celui prognozat anterior, și apoi să scadă la 1,7% în 2026 și la 1,9% în 2027. Proiecția privind creșterea economică pentru anul 2025 a fost revizuită în sens ascendent la 1,2%, pe fondul cererii interne superioare celei anticipate, în timp ce proiecția pentru anul 2026 a fost redusă ușor, în condițiile în care se anticipa că incertitudinile globale în curs vor afecta activitatea economică. Decizia din luna septembrie a subliniat abordarea Consiliului guvernatorilor bazată pe date și de la o ședință la alta pentru a stabili nivelul ratelor dobânzilor într-un context marcat de persistența incertitudinilor pe plan mondial.

În primul semestru al anului, economia a înregistrat un avans de 0,7% în termeni cumulativi, pe fondul evoluțiilor robuste ale cheltuielilor de consum și investițiilor. Se preconiza că influențe nefavorabile exercitate de majorarea tarifelor vamale, intensificarea concurenței la nivel internațional și de aprecierea euro vor frâna creșterea economică pentru tot restul anului. Totuși, aceste efecte erau anticipate să se disipeze în anul 2026, în contextul în care cheltuielile de consum și investițiile corporative urmau să beneficieze de relaxarea condițiilor de finanțare și de persistența caracterului robust al pieței forței de muncă. Inflația se menținea pe o traiectorie constantă și în proximitatea țintei BCE. Presiunile din surse interne asupra prețurilor au continuat să se atenueze, evoluție susținută de moderarea dinamicii salariale și câștigurile de productivitate, care au contribuit la încetinirea ritmului de creștere a costurilor cu forța de muncă.

Conform evaluării Consiliului guvernatorilor, balanța riscurilor la adresa creșterii economice a devenit mai echilibrată comparativ cu prima parte a anului. În pofida persistenței tensiunilor comerciale și incertitudinilor geopolitice, acordurile comerciale recente au diminuat parțial riscurile care afectau cererea și încrederea la nivel mondial. Un aport suplimentar la expansiunea economică pe termen mediu era preconizat din partea majorării peste așteptări a cheltuielilor pentru apărare și infrastructură, alături de reformele destinate creșterii productivității. Pe de altă parte, Consiliul guvernatorilor a semnalat în continuare că perspectivele inflației sunt mai incerte decât de obicei, din aceleași considerente ca în ședințele anterioare.

În luna octombrie, ședința externă anuală a Consiliului guvernatorilor a fost organizată în afara orașului Frankfurt, fiind găzduită de Banca d’Italia la Florența. Consiliul guvernatorilor a hotărât din nou să mențină ratele dobânzilor nemodificate, în condițiile în care inflația s-a plasat în continuare în proximitatea țintei de 2% pe termen mediu, iar evaluarea privind perspectivele inflației a rămas, în linii mari, nemodificată.

Activitatea economică a înregistrat o creștere modestă în trimestrul III, determinată de evoluțiile robuste în sectorul serviciilor, în special pe segmentul turismului și al serviciilor digitale care au compensat trenarea activității din industria prelucrătoare, confruntată în continuare cu influențe nefavorabile generate de majorarea tarifelor vamale și de concurența pe plan global. Cererea internă era preconizată să își mențină caracterul rezilient, cheltuielile de consum fiind susținute de majorarea veniturilor reale, de investițiile publice în infrastructură și în domeniul apărării, precum și de condițiile favorabile de finanțare. În schimb, cererea externă se confrunta cu dificultăți, în contextul scăderii exporturilor de bunuri și al persistenței incertitudinilor de natură comercială. Inflația anuală a crescut ușor până la 2,2% în luna septembrie, în mare parte ca urmare a volatilității prețurilor produselor energetice. Pe de altă parte, se preconiza că temperarea dinamicii salariale și câștigurile de productivitate vor atenua în continuare presiunile din surse interne asupra prețurilor, iar anticipațiile privind inflația pe termen mai lung s-au menținut ferm ancorate.

Consiliul guvernatorilor și-a reafirmat angajamentul să adapteze la era digitală banii băncii centrale utilizați pentru plăți de mică și de mare valoare. În acest sens, a hotărât trecerea la etapa următoare a proiectului privind moneda euro digitală, vizând asigurarea pregătirii tehnice necesare pentru o posibilă emisiune, după adoptarea legislației, și sprijinirea suveranității digitale a Europei (a se vedea Caseta 4).

Consiliul guvernatorilor a prelungit statu-quoul ratelor dobânzilor în cadrul ultimei ședințe din perioada analizată. Conform proiecțiilor experților Eurosistemului din luna decembrie, inflația urma să se situeze, în medie, la 2,1% în anul 2025, la 1,9% în 2026, la 1,8% în 2027 și la 2,0% în 2028. Inflația a fost revizuită în sens ascendent pentru anul 2026, mai ales pentru că experții anticipau o diminuare mai lentă a componentei „servicii” a inflației față de proiecțiile anterioare. Traiectoria moderat mai ridicată preconizată pentru rata inflației comparativ cu proiecțiile din luna septembrie și revenirea anticipată la nivelul țintei în anul 2028 au constituit argumente suplimentare în favoarea menținerii nemodificate a ratelor dobânzilor de politică monetară. În plus, economia zonei euro era în continuare rezilientă, fiind sprijinită de piețele robuste ale forței de muncă, de creșterea veniturilor reale și a cheltuielilor publice, în pofida dificultăților legate de schimburile comerciale internaționale și de tensiunile geopolitice.

Condițiile de creditare din economie au fost, în linii mari, stabile, iar băncile din zona euro și-au menținut reziliența, susținute de rate solide de capital și lichiditate, de buna calitate a activelor și de o profitabilitate robustă. Se considera că incertitudinile geopolitice și posibilitatea unei reevaluări bruște a prețurilor pe piețele financiare mondiale prezintă riscuri la adresa stabilității financiare din zona euro, iar Consiliul guvernatorilor a reiterat că politica macroprudențială rămâne prima linie de apărare împotriva acumulării de vulnerabilități financiare, consolidând reziliența și menținând spațiul macroprudențial.

Consiliul guvernatorilor și-a reafirmat angajamentul că va urma o abordare bazată pe date și de la o ședință la alta pentru a determina orientarea adecvată a politicii monetare.

2.2 Procesul de normalizare a bilanțului Eurosistemului a continuat

În anul 2025, procesul de normalizare treptată a bilanțului Eurosistemului, care a început în 2022, a continuat într-un ritm constant. Până la finalul anului, bilanțul s-a diminuat până la 6 300 de miliarde EUR, de la 6 400 de miliarde EUR la sfârșitul anului 2024. Scăderea s-a datorat, în principal, reducerii în continuare a deținerilor de titluri de valoare în portofoliile APP și PEPP.

La finele anului 2025, titlurile de valoare deținute în scopuri de politică monetară s-au cifrat la 3 700 de miliarde EUR, ceea ce reprezintă o scădere de 500 de miliarde EUR față de sfârșitul anului 2024. Aceste titluri au reprezentat 60% din totalul activelor, în scădere de la 67% în anul anterior. Împrumuturile acordate instituțiilor de credit din zona euro în contextul operațiunilor de refinanțare ale Eurosistemului au fost în continuare limitate, situându-se la aproximativ 37 de miliarde EUR față de 34 de miliarde EUR la finalul anului 2024. În paralel, celelalte active financiare bilanțiere (active în valută, aur și titluri de valoare denominate în euro din portofoliile rezultate din alte operațiuni decât cele de politică monetară) s-au majorat cu 400 de miliarde EUR. Acest avans s-a datorat cu precădere creșterii prețului aurului.

Pe partea de pasive, deținerile totale de rezerve ale instituțiilor de credit (inclusiv apelul acestora la facilitatea de depozit) s-au diminuat până la 2 600 de miliarde EUR la sfârșitul anului 2025, de la 3 000 de miliarde EUR la finele anului 2024. Acestea au reprezentat 41% din totalul pasivelor, față de 47% în anul precedent. Valoarea bancnotelor aflate în circulație s-a menținut practic nemodificată la 1 600 de miliarde EUR, ponderea acestora situându-se la 26% din totalul pasivelor, în creștere de la 25% în anul anterior. Alte pasive, inclusiv depozitele administrațiilor publice, depozitele constituite în alte scopuri decât cele de politică monetară, conturile de reevaluare, precum și capitalul și rezervele, s-au majorat cu 200 de miliarde EUR.

Graficul 2.2

Evoluția bilanțului consolidat al Eurosistemului

(miliarde EUR)

Evoluția portofoliilor APP și PEPP

În concordanță cu deciziile Consiliului guvernatorilor, portofoliile aferente operațiunilor de politică monetară ale Eurosistemului au continuat să scadă în anul 2025. După încheierea reinvestirilor în cadrul APP începând cu luna iulie 2023 și în cadrul PEPP la sfârșitul anului 2024, 2025 a fost primul an de la demararea programelor în care Eurosistemul nu a efectuat nicio achiziție de active în scopuri de politică monetară.

Răscumpărările în cadrul APP s-au cifrat la 351,4 miliarde EUR, ceea ce a condus la reducerea deținerilor aferente acestui portofoliu la 2 300 de miliarde EUR (la cost amortizat) până la sfârșitul anului. Programul de achiziționare de titluri emise de sectorul public (public sector purchase programme – PSPP) a înregistrat cel mai mare volum de titluri ajunse la scadență, astfel încât deținerile aferente acestuia s-au diminuat la 1 900 de miliarde EUR, reprezentând 80% din portofoliul APP. Scadența medie ponderată a deținerilor de titluri în cadrul PSPP s-a menținut, în linii mari, nemodificată la 6,8 ani la finele anului 2025. Titlurile garantate cu active au reprezentat mai puțin de 1% (3 miliarde EUR) din portofoliul APP, în timp ce obligațiunile garantate au constituit 9% (210 miliarde EUR), iar titlurile emise de sectorul corporativ au avut o pondere de 11% (249 de miliarde EUR).

În cadrul PEPP, răscumpărările de principal au însumat 185,9 miliarde EUR în anul 2025, ceea ce a condus la restrângerea deținerilor aferente portofoliului la 1 400 de miliarde EUR (la cost amortizat) până la sfârșitul anului. Titlurile emise de sectorul public au reprezentat 97% din portofoliul PEPP (1 400 de miliarde EUR) la finalul anului, având o scadență medie ponderată de 7,0 ani. Titlurile emise de sectorul corporativ au constituit 3% (41 de miliarde EUR), în timp ce obligațiunile garantate au avut o pondere mai mică de 1% (5 miliarde EUR). Calendarul de publicare transparent introdus în luna ianuarie 2025 pentru răscumpărările efectuate în cadrul PEPP a sprijinit reducerea de o manieră ordonată a deținerilor. Calendarul a aliniat publicarea datelor aferente PEPP, inclusiv datele cu caracter retrospectiv și anticipativ privind răscumpărările, cu cea a datelor aferente APP, asigurând consecvența și predictibilitatea la nivelul celor două portofolii.

Deținerile cumulate în cadrul APP și al PEPP s-au diminuat cu 537,3 miliarde EUR în 2025, portofoliul total de titluri de valoare deținute în scopuri de politică monetară ajungând la 3 700 de miliarde EUR la sfârșitul anului. Tranziția deplină a Eurosistemului către reducerea pasivă a bilanțului s-a desfășurat fără sincope pe parcursul anului, neexistând semne ale unor efecte adverse asupra funcționării pieței. Condițiile de lichiditate s-au menținut adecvate, piețele de operațiuni repo au funcționat eficient, iar investitorii din sectorul privat au continuat să manifeste un interes solid pentru titlurile de natura datoriei emise în zona euro.

Pe ansamblu, evoluțiile din anul 2025 confirmă că reducerea deținerilor din portofoliile aferente operațiunilor de politică monetară avansează conform așteptărilor. Regimul de reducere pasivă a deținerilor de active a oferit o bază stabilă pentru normalizarea în continuare a bilanțului Eurosistemului. Această abordare a facilitat o tranziție lină și transparentă către un nivel mai scăzut al rezervelor excedentare, menținând, în același timp, condiții de piață stabile.

Evoluția operațiunilor de refinanțare ale Eurosistemului

La sfârșitul anului 2025, soldul operațiunilor de refinanțare ale Eurosistemului s-a cifrat la 36,7 miliarde EUR, înregistrând o creștere marginală de 2,5 miliarde EUR față de finalul anului 2024. Apelul la aceste operațiuni s-a menținut redus, ceea ce reflectă surplusul semnificativ de lichiditate și costul mai ridicat al finanțării furnizate de Eurosistem comparativ cu sursele alternative de pe piață. La finele anului, soldul operațiunilor principale de refinanțare și cel al operațiunilor de refinanțare pe termen mai lung cu scadența la trei luni s-au situat la 25,0 miliarde EUR și, respectiv, 11,7 miliarde EUR. În luna decembrie, BCE a invitat băncile să testeze accesul la principalele operațiuni de refinanțare și/sau la operațiunile de refinanțare pe termen mai lung cu scadența la trei luni cel puțin o dată pe an, volumele licitate fiind la latitudinea acestora, pe baza unor garanții în conformitate cu cadrul general de garantare al Eurosistemului^[20].

Evoluția activelor tranzacționabile eligibile și a garanțiilor mobilizate

Valoarea nominală a activelor tranzacționabile eligibile drept garanții în cadrul operațiunilor de refinanțare ale Eurosistemului a crescut cu 939 de miliarde EUR în anul 2025, ajungând la 20 300 de miliarde EUR până la finalul anului (Graficul 2.3). Majorarea valorii garanțiilor eligibile s-a datorat în principal intensificării activității de emisiune de obligațiuni guvernamentale. Titlurile emise de administrațiile centrale au reprezentat în continuare cea mai mare categorie de active (10 900 de miliarde EUR). Alte categorii importante de active au inclus obligațiunile bancare negarantate (2 300 de miliarde EUR), obligațiunile corporative (2 100 de miliarde EUR) și obligațiunile bancare garantate (2 000 de miliarde EUR). În același timp, categorii de active precum titlurile emise de administrațiile regionale (688 de miliarde EUR), titlurile garantate cu active (669 de miliarde EUR) și alte active tranzacționabile (1 700 de miliarde EUR) au deținut o pondere mai mică în totalul activelor eligibile.

Graficul 2.3

Evoluția activelor tranzacționabile eligibile

(mii de miliarde EUR)

În anul 2025, valoarea garanțiilor mobilizate s-a majorat cu 53 de miliarde EUR, ajungând la 1 600 de miliarde EUR până la sfârșitul anului (Graficul 2.4). Totodată, volumul operațiunilor de refinanțare ale Eurosistemului s-a menținut redus pe parcursul anului, ceea ce a condus la un nivel minim istoric al raportului dintre stocul de credite acordate de Eurosistem și valoarea totală a garanțiilor mobilizate, acesta situându-se la numai 1,4% la finalul anului. Obligațiunile bancare garantate, creanțele de natura creditelor și titlurile garantate cu active au înregistrat în continuare cel mai mare grad de mobilizare la nivelul categoriilor de active. Titlurile garantate cu active au consemnat o creștere ușoară a mobilizării pe parcursul anului 2025, în timp ce creanțele de natura creditelor au raportat cea mai amplă reducere a mobilizării. În 2025, cadrul de implementare a politicii monetare a Eurosistemului a suferit o serie de modificări în ceea ce privește cadrul de evaluare a creditelor și cel de control al riscurilor, aplicabile activelor eligibile pentru a fi mobilizate drept garanții (a se vedea Secțiunea 2.3).

Graficul 2.4

Evoluția garanțiilor mobilizate

(miliarde EUR)

2.3 Eurosistemul a continuat consolidarea cadrului de gestionare a riscurilor financiare

Eurosistemul gestionează în permanență riscurile financiare inerente implementării operațiunilor sale de politică monetară. Funcția sa de gestionare a riscurilor vizează eficiența împotriva riscurilor, limitând asumarea riscurilor la nivelul necesar pentru îndeplinirea obiectivelor sale de politică monetară.

Principalele modificări aduse cadrului Eurosistemului de gestionare a riscurilor în anul 2025 au vizat politicile referitoare la garanții și au constat în: 1) modificări în utilizarea ratingurilor externe pentru evaluarea calității creditului aferente anumitor active constituite drept garanții, 2) introducerea unor îmbunătățiri țintite ale cadrului de control al riscurilor pentru active specifice constituite drept garanții, 3) introducerea unui „factor climatic” în evaluarea anumitor active constituite drept garanții pentru a reflecta incertitudinile privind schimbările climatice și 4) includerea riscurilor generate de schimbările climatice în ratingurile emise de sistemele interne de evaluare a creditului (ICAS) ale băncilor centrale naționale. Riscurile asociate portofoliilor APP și PEPP au continuat să fie gestionate în conformitate cu cadrele consacrate de control al riscurilor.

Mai multe bănci centrale din Eurosistem, inclusiv BCE, au continuat să înregistreze venituri nete scăzute sau negative în anul 2025. Deși BCE a redus ratele dobânzilor reprezentative, costurile asociate pasivului din bilanțurile majorității băncilor centrale din Eurosistem au depășit veniturile generate de portofoliile de titluri aferente APP și PEPP, conducând la venituri nete negative din dobânzi. În plus, deprecierea monedelor străine în raport cu euro a avut un impact asupra portofoliilor de rezerve valutare ale unor bănci centrale. Aceste pierderi nu afectează capacitatea Eurosistemului de a își îndeplini mandatul privind stabilitatea prețurilor și de a funcționa eficient. Atunci când consemnează un rezultat financiar negativ, o bancă centrală poate utiliza rezervele financiare constituite în anii anteriori pentru a-l compensa sau îl poate înregistra în bilanțul său spre a fi ulterior acoperit de profiturile viitoare. Totodată, creșterea semnificativă a rezervelor financiare ale Eurosistemului, determinată de majorarea conturilor de reevaluare, în special a celor asociate deținerilor de aur, a contribuit substanțial la reziliența financiară a acestuia.

Modificări aduse cadrului Eurosistemului de gestionare a riscurilor financiare

Cadrul Eurosistemului de gestionare a riscurilor financiare a suferit o serie de modificări în anul 2025.

În primul rând, în luna februarie 2025, Consiliul guvernatorilor a decis modificarea normelor privind utilizarea ratingurilor externe de credit pentru activele din sectorul privat, intrarea în vigoare fiind planificată nu mai devreme de 18 luni de la data anunțului. Modificarea se referă la ratingurile acordate de instituțiile externe de evaluare a creditului (ECAI) pentru active ale sectorului privat, cum ar fi obligațiunile bancare negarantate, obligațiunile bancare garantate și activele emise de societăți nefinanciare, și acoperă, de asemenea, activele sectorului public din afara zonei euro considerate eligibile pentru a fi utilizate drept garanții în operațiunile de politică monetară ale Eurosistemului. După intrarea în vigoare a modificării, al doilea cel mai bun rating, dintre cele emise de ECAI acceptate pentru aceste active, va fi utilizat pentru a determina eligibilitatea acestora, precum și marjele de ajustare a valorii aplicabile. Normele revizuite utilizează într-un mod mai judicios informațiile disponibile privind ratingul de credit. Activelor cu un singur rating de credit disponibil de la ECAI acceptate li se va aplica o diminuare cu o treaptă a ratingului disponibil pentru a determina ratingul relevant în sensul stabilirii garanțiilor. Activele emise sau garantate de sectorul public din zona euro (de exemplu, administrațiile centrale, regionale și locale din zona euro; emitenți internaționali și supranaționali situați în zona euro ai căror acționari sunt situați în UE; și agențiile recunoscute de către BCE) vor fi evaluate în continuare pe baza regulii actuale a celui mai bun rating. Pentru aceste active, Eurosistemul utilizează periodic toate informațiile disponibile privind calitatea creditului și aplică proceduri sporite de verificare prealabilă. În ceea ce privește titlurile garantate cu active, regula, deja în uz, privind al doilea cel mai bun rating al emisiunii, va rămâne nemodificată.

În al doilea rând, Eurosistemul a efectuat, în anul 2025, o revizuire a cadrului de control al riscurilor pentru operațiunile de credit garantate. Eurosistemul aplică măsuri de control al riscurilor activelor-garanție asociate operațiunilor sale de creditare pentru a se proteja împotriva riscului de pierderi financiare în situația în care activele trebuie vândute după intrarea unei contrapartide în incapacitate de plată. Scopul revizuirii a fost acela de a se asigura că acest cadru oferă în continuare protecție, consecvență și nivel de risc echivalent pentru toate categoriile de active. O măsură de control al riscurilor îmbracă forma marjelor de ajustare a valorii, care diminuează suma care poate fi împrumutată în cadrul operațiunilor de politică monetară pentru o anumită valoare a garanției. În urma acestei analize, Eurosistemul a decis să introducă îmbunătățiri țintite ale metodologiei privind marjele de ajustare, cu un accent deosebit pe obligațiunile garantate utilizate în scopuri proprii, pe titlurile garantate cu active reținute și pe creanțele private individuale. Aceste modificări urmează să intre în vigoare cel mai devreme în luna noiembrie 2026.

În al treilea rând, ca parte a eforturilor sale de combatere a riscurilor climatice, Consiliul guvernatorilor a decis, în luna iulie, să introducă un „factor climatic” în cadrul de garantare. Factorul climatic, care este prevăzut a fi implementat începând cu data de 15 iunie 2026, poate reduce valoarea atribuită anumitor active tranzacționabile constituite drept garanții, în raport cu expunerea acestora la incertitudinile asociate schimbărilor climatice. Măsura este concepută ca un amortizor împotriva impactului financiar potențial al șocurilor de tranziție de ordin climatic. Aceasta va completa cadrul existent al Eurosistemului de gestionare a riscurilor prin încorporarea de analize anticipative ale scenariilor climatice și, prin urmare, va optimiza reziliența procesului de implementare a politicii monetare de către Eurosistem. Factorul climatic se va concentra asupra activelor tranzacționabile emise de societățile nefinanciare și de entitățile afiliate acestora și va fi calibrat astfel încât să mențină, de asemenea, suficiente garanții disponibile. Factorul climatic, precum și domeniul de aplicare și calibrarea acestuia, vor face obiectul unor revizuiri periodice de către Consiliul guvernatorilor. Prin abordarea incertitudinilor legate de evenimentele nefavorabile asociate tranziției verzi, Eurosistemul își va consolida capacitatea de a atenua riscurile financiare aferente schimbărilor climatice.

În anul 2025, toate evaluările de credit ale ICAS au încorporat riscuri asociate schimbărilor climatice, în conformitate cu standardele comune ale Eurosistemului, care au intrat în vigoare la finele anului 2024. După ce BCE și-a anunțat planul de acțiune privind schimbările climatice în luna iulie 2021, Eurosistemul a convenit, în anul 2022, asupra unui set de standarde minime comune pentru modul în care ICAS ar trebui să includă riscurile legate de schimbările climatice în ratingurile lor. ICAS reprezintă o sursă importantă de evaluare a riscului de credit pentru creanțele private. Standardele comune impun ca procesele de alocare a rating-urilor de către ICAS să facă distincția între riscurile de tranziție și cele fizice și, de asemenea, să ia în considerare diferitele canale de transmitere a riscurilor climatice. Evaluarea riscurilor legate de schimbările climatice este efectuată de ICAS la nivel de firmă ori de câte ori sunt disponibile date suficiente și fiabile, cu scopul de a stabili dacă și în ce măsură riscul legat de schimbările climatice afectează bonitatea societăților nefinanciare cărora li se acordă ratinguri.

Gestionarea riscurilor asociate deținerilor de active în portofoliile APP și PEPP

Portofoliile APP și PEPP s-au redus treptat și previzibil în anul 2025, întrucât Eurosistemul nu a mai reinvestit în aceste portofolii. Riscurile asociate APP și PEPP sunt gestionate prin intermediul cadrelor stabilite anterior Ambele programe cuprind tipuri diferite de categorii de active, respectiv titluri de natura datoriei emise de sectorul public și de sectorul corporativ, precum și titluri garantate cu active și obligațiuni garantate. Cadrele de risc iau în considerare obiectivele de politică monetară ale fiecărui program și profilurile de risc ale diferitelor categorii de active pe care acesta le conține. Acestea constau în criterii de eligibilitate, evaluări ale riscului de credit și proceduri de verificare prealabilă (due diligence), cadre de stabilire a prețurilor, indici de referință și limite.

3 Sectorul financiar european: gestionarea riscurilor geopolitice și de piață ridicate în contextul provocărilor structurale

În 2025, riscurile la adresa stabilității financiare în zona euro au rămas ridicate pe fondul intensificării tensiunilor geopolitice, al fragmentării fluxurilor comerciale și al sporirii incertitudinilor asociate politicilor la nivel mondial. Șocurile tarifare și restrângerea cererii externe au afectat profitabilitatea companiilor, accentuând riscul de credit. Vulnerabilitățile generate de datoriile suverane au fost determinate de nivelurile ridicate de îndatorare, de perspectiva creșterii cheltuielilor pentru apărare și a necesarului de investiții, precum și de efectele de contagiune antrenate de preocupările privind sustenabilitatea fiscală globală. Nivelul înalt de capitalizare și profitabilitatea crescută a băncilor au contribuit la menținerea rezilienței acestora în pofida riscurilor de credit și de piață în creștere, precum și a vulnerabilităților persistente în sectorul intermediarilor financiari nebancari, generate de efectul de levier, de necorelarea lichidității și de interconectare. Totuși, sectorul IFN a rămas în general rezilient, în pofida vulnerabilităților care au stat la baza acestor evoluții. Politica macroprudențială s-a concentrat pe asigurarea rezilienței prin menținerea și, în unele cazuri, prin majorarea ratelor amortizoarelor de capital, dar și a cerințelor prevăzute de măsurile adresate debitorilor. În cazul supravegherii microprudențiale, s-au înregistrat progrese cu privire la simplificarea cadrului de măsuri, la reziliența operațională digitală și la includerea pe agenda de supraveghere a riscurilor legate de schimbările climatice și a celor asociate mediului natural, în timp ce testările la stres au confirmat soliditatea sectorului bancar. În cursul anului, BCE s-a ocupat și cu formularea de propuneri pentru simplificarea cadrelor de reglementare, de supraveghere și de raportare. Progrese au fost înregistrate în cazul inițiativelor legislative importante, inclusiv punerea în aplicare a reformelor finale prevăzute de acordul Basel III, reforma cadrului UE de gestionare a crizelor și de asigurare a depozitelor și acțiunile în direcția creării unei uniuni a economiilor și investițiilor.

3.1 Contextul stabilității financiare în 2025

Vulnerabilitățile la adresa stabilității financiare în zona euro au rămas ridicate în 2025, pe fondul intensificării tensiunilor geopolitice și al creșterii preocupărilor privind fragmentarea geoeconomică. Incertitudinile asociate politicilor economice la nivel mondial s-au amplificat, în mare parte ca urmare a schimbărilor survenite la nivelul relațiilor comerciale ale SUA și al politicilor fiscale și de reglementare, precum și a preocupărilor privind o reducere generală a multilateralismului. Anunțarea de către SUA a unor tarife de import peste așteptări la începutul lunii aprilie 2025 a provocat o creștere pronunțată a volatilității piețelor la nivelul claselor de active și lichidarea masivă a activelor cu un grad mai mare de risc, reflectând reevaluarea de către investitori a perspectivelor de creștere a economiei mondiale și riscul accentuării fragmentării geoeconomice. Mai târziu în cursul anului, acordurile comerciale dintre Statele Unite și unii dintre principalii săi parteneri comerciali, inclusiv UE, au atenuat incertitudinile cu privire la politicile comerciale și au calmat piețele. Cu toate acestea, având o economie foarte deschisă, profund integrată în lanțurile globale de valoare adăugată, zona euro a rămas expusă îndeosebi la riscurile de fragmentare geoeconomică.

Vulnerabilitățile generate de datoriile suverane în zona euro au fost determinate de nivelurile încă ridicate ale datoriei în unele țări, de necesarul în creștere de emisiuni de obligațiuni și de modificarea condițiilor cererii din partea investitorilor. Amprenta redusă a Eurosistemului pe piețele de obligațiuni, coroborată cu anticipațiile privind creșterea necesarului de finanțare a sectorului guvernamental, a avut ca rezultat o accentuare a curbelor randamentelor din zona euro pe parcursul anului, ceea ce reflectă, de asemenea, preocupările la nivel mondial cu privire la sustenabilitatea datoriei pe termen lung a Statelor Unite și fondurile externe necesare pentru finanțarea deficitelor gemene ale SUA. Cu toate că fundamentele solide ale creditului și îmbunătățirea ratingului în mai multe țări din zona euro au contribuit la reducerea spread-urilor obligațiunilor suverane, spread-urile au crescut în țările care se confruntă cu dificultăți fiscale și cu reduceri ale ratingurilor. Totodată, vulnerabilitățile de natură fiscală din principalele economii dezvoltate, inclusiv impasul bugetar și blocajul guvernamental temporar din Statele Unite, au generat preocupări cu privire la sustenabilitatea datoriei suverane la nivel global și la riscul unei reevaluări mai ample a riscului suveran în zona euro. În plus, nevoia de răspuns la tensiunile geopolitice ridicate și la amenințările hibride evidențiază necesitatea urgentă ca țările din zona euro care sunt membre NATO să își majoreze cheltuielile pentru apărare pentru a se alinia noului obiectiv al NATO de 5% din PIB până în 2035. Creșterea cheltuielilor pentru apărare, precum și planurile de investiții pe scară largă în domenii precum infrastructura și schimbările climatice presupun însă nevoi de finanțare suplimentare substanțiale pe termen mediu. Acest fapt ar putea genera preocupări legate de sustenabilitatea datoriei suverane în unele țări din zona euro, iar majorarea ulterioară a randamentelor obligațiunilor suverane s-ar putea transmite la nivelul condițiilor de finanțare ale sectorului corporativ și financiar prin prime de risc mai mari și posibile scăderi ale ratingului.

Vulnerabilitățile în sectorul corporativ din zona euro s-au menținut ridicate în 2025, întrucât impactul majorării tarifelor și cel al tensiunilor comerciale persistente s-a resimțit mai puternic. Deși bilanțurile se consolidaseră în anii anteriori, iar gradul de îndatorare la nivel agregat coborâse sub valorile înregistrate înainte de criza financiară internațională, profitabilitatea a fost afectată de presiunile din partea cererii externe reduse, de costurile ridicate cu serviciul datoriei și de creșterea costurilor cu forța de muncă. Aprecierea euro și înăsprirea tarifelor pentru exporturile zonei euro au erodat competitivitatea prin preț a firmelor din zona euro pe piețele internaționale, determinând o scădere a cotei de piață, care s-a comprimat în continuare în contextul concurenței acerbe din partea exportatorilor chinezi, inclusiv pe fondul cererii interne reduse în China. Cazurile de insolvență s-au înmulțit în numeroase sectoare și țări, reflectând mediul de afaceri încă fragil și incert și amplificând riscul de manifestare a unor efecte de propagare mai ample la nivel macro-financiar, în special din partea sectoarelor sensibile la majorările de tarife și orientate către export.

Bilanțurile gospodăriilor populației s-au consolidat pe parcursul anului, beneficiind de dinamismul piețelor forței de muncă, de creșterea salariilor reale și de reducerea în continuare a ponderilor datoriei în PIB, factori care au stimulat capacitatea de onorare a serviciului datoriei și au acționat ca amortizor împotriva șocurilor adverse. Această reziliență a fost susținută și de stocul consistent de economii acumulate în perioadele anterioare marcate de incertitudini, precum și de persistența unor rate de economisire ridicate. Totuși, această situație favorabilă s-ar putea inversa în cazul în care vulnerabilitățile de natură comercială ale companiilor s-ar manifesta mai pregnant. O creștere a numărului de falimente și disponibilizări în sectoarele sensibile la majorările de tarife ar putea afecta condițiile pe piața forței de muncă, creșterea salariilor și încrederea consumatorilor, având efecte nefavorabile asupra consumului gospodăriilor populației și rezilienței debitorilor.

Reziliența sectorului bancar din zona euro a rămas un factor esențial de stabilizare pentru sistemul financiar în 2025. Indicatorii de capital și de lichiditate ai băncilor s-au poziționat în continuare cu mult peste cerințele reglementate. Veniturile nete semnificative din dobânzi, precum și cele din taxe și comisioane, au susținut rentabilitatea capitalurilor de peste 9% în 2025. De asemenea, îmbunătățirea sentimentului piețelor față de acest sector, alături de anticipațiile privind profiturile susținute și distribuirile record ale profitului, sub formă de dividende și răscumpărări de acțiuni, au condus la majorarea cotațiilor bursiere ale acțiunilor emise de bănci și la creșterea la noi maxime a raportului preț/valoare contabilă în perioada ulterioară crizei financiare internaționale, reducând treptat decalajul față de cele înregistrate de alte bănci din SUA.

La nivel agregat, rata creditelor neperformante a instituțiilor semnificative s-a menținut în proximitatea nivelurilor minime istorice în 2025. În același timp, riscurile de credit asociate portofoliilor de credite ale băncilor au crescut ușor în cazul împrumuturilor acordate întreprinderilor mici și mijlocii și al creditelor de consum. În plus, combinația dintre condițiile macrofinanciare fragile, efectul întârziat al majorărilor anterioare ale ratelor dobânzilor și escaladarea tensiunilor comerciale a înclinat perspectivele riscului de credit în sensul scăderii atât pentru expunerile față de firme, cât și pentru cele față de populație. Băncile cu expuneri concentrate față de sectoarele care depind de comerțul extracomunitar sau de regiuni mai afectate de fricțiunile comerciale s-ar putea confrunta cu presiuni sporite asupra calității activelor în cazul în care fragmentarea comerțului s-ar intensifica sau condițiile economice s-ar deteriora în continuare. Într-un astfel de scenariu, necesarul mai mare de provizioane ar putea afecta profitabilitatea băncilor, deși amortizoarele de capital ale acestora asigură o rezervă substanțială împotriva pierderilor.

Piețele financiare din zona euro și cele internaționale au consemnat puseuri semnificative de volatilitate în 2025, îndeosebi după anunțurile privind tarifele impuse de SUA la începutul lunii aprilie, care au antrenat un risc ridicat de reevaluare și vânzări de active cu un grad mai mare de risc. Deși funcționarea piețelor în zona euro era încă ordonată în ansamblu, iar volatilitatea se atenuase după anunțarea unei pauze tarifare temporare și a acordurilor comerciale ulterioare, evaluările unor clase de active au rămas ridicate, ceea ce a făcut ca piețele să fie vulnerabile la noi ajustări abrupte în cazul deteriorării condițiilor de lichiditate. Totodată, preocupările privind fundamentele fiscale și credibilitatea instituțională a Statelor Unite au slăbit statutul de active de refugiu al titlurilor de stat americane și al dolarului SUA, sporind riscul ca modificările bruște ale fluxurilor globale de capital și fluctuațiile dezordonate ale cursului de schimb să se propage la nivelul condițiilor financiare din zona euro.

Amprenta pe piață a sectorului instituțiilor financiare nebancare din zona euro a continuat să crească în 2025, ceea ce a făcut ca piețele de capital să devină mai profunde și să dispună de surse mai diversificate pentru finanțarea economiei reale. În pofida incertitudinilor sporite în materie de politici și a episoadelor recurente de volatilitate a pieței, sectorul a rămas rezilient, în ansamblu. Totodată, necorelarea lichidității a persistat la nivelul mai multor segmente ale sectorului IFN și a fost amplificată de segmentele de entități cu un grad ridicat de îndatorare, în special în anumite părți ale segmentului fondurilor de investiții. Din cauza acestor fragilități structurale, sectorul IFN a fost expus la evoluții adverse ale prețurilor, la ieșiri abrupte de fonduri și la creșteri semnificative ale apelurilor în marjă și ale apelurilor de garanție, ceea ce ar putea avea ca rezultat vânzări prociclice de active și amplificarea tensiunilor pe piață. Interconexiunile cu băncile din zona euro au continuat să expună atât sectorul IFN, cât și sectorul bancar la riscul de contagiune prin intermediul canalelor de credit și de finanțare.

În ansamblu, deși sistemul financiar din zona euro s-a dovedit rezilient în 2025, riscurile la adresa stabilității financiare s-au menținut ridicate. Pe lângă presiunile ciclice generate de încetinirea creșterii economice și de tensiunile comerciale, perspectivele riscurilor au fost în continuare afectate de mai mulți factori structurali. Deficiențele în materie de securitate cibernetică și amenințările hibride au devenit mai importante într-un peisaj geopolitic din ce în ce mai complex. Adoptarea rapidă a inteligenței artificiale a adus câștiguri de eficiență, dar a și creat noi canale de propagare pentru riscul operațional și turbulențele de pe piețe.

La nivel internațional, fragmentarea tot mai pronunțată în materie de reglementare și continuarea apelurilor la dereglementare sunt de natură să încurajeze arbitrajul transfrontalier și acumularea de vulnerabilități în afara sferei de reglementare.

Privind în perspectivă, se preconizează că tendințele demografice în contextul îmbătrânirii populației, precum și tranziția în curs către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, vor afecta perspectivele creșterii economice. Procesul de tranziție generează și costuri, dar creează și oportunități economice, iar acești doi factori ar putea interacționa cu vulnerabilitățile ciclice și structurale existente în moduri care pun la încercare stabilitatea financiară. În cazul în care mai multe astfel de riscuri s-ar materializa simultan, acestea s-ar putea alimenta reciproc și ar putea determina intensificarea considerabilă a tensiunilor în sistemul financiar.

3.2 Politica macroprudențială: menținerea rezilienței într-un context caracterizat de incertitudini

BCE are atribuția de a evalua măsurile macroprudențiale privind capitalul propuse de autoritățile naționale pentru băncile din țările participante la Mecanismul unic de supraveghere (MUS). Este important de menționat că BCE are și prerogativa de a aplica măsuri mai stricte privind capitalul, dacă este necesar. În urma monitorizării atente a conduitei politicilor macroprudențiale naționale în 2025, BCE nu a considerat necesară punerea în aplicare a unor astfel de măsuri, întrucât mai multe țări implementaseră deja măsuri macroprudențiale pentru a consolida reziliența propriilor sisteme bancare la vulnerabilitățile acumulate și la riscurile în sensul scăderii.

Menținerea rezilienței sistemului financiar rămâne principala prioritate

În luna iulie 2025, Consiliul guvernatorilor a emis o declarație prin care solicita autorităților naționale macroprudențiale să mențină cerințele actuale privind amortizoarele de capital pentru asigurarea în continuare a rezilienței sectorului bancar și a disponibilității amortizoarelor în cazul deteriorării condițiilor macrofinanciare sau a celor din sectorul bancar. În declarație s-a făcut referire la riscurile sporite la adresa stabilității financiare determinate de creșterea semnificativă a incertitudinilor geopolitice la nivel global. În acest context, Consiliul guvernatorilor și-a exprimat sprijinul deplin față de autoritățile naționale care intenționează să majoreze cerințele privind amortizoarele de capital pentru diminuarea vulnerabilităților, în timp ce condițiile predominante din sectorul bancar limitează riscul de prociclicitate. În plus, Consiliul guvernatorilor a solicitat autorităților naționale să mențină măsurile existente adresate debitorilor în vederea asigurării în continuare a unor standarde de creditare solide și sustenabile. În declarație s-a specificat că o recalibrare sau o simplificare țintită a măsurilor macroprudențiale ar putea fi luată în considerare în cazul schimbării persistente a surselor de risc sistemic și atunci când aceste demersuri nu ar conduce la o scădere a rezilienței pe ansamblul sectorului bancar. Nu în ultimul rând, Consiliul guvernatorilor a remarcat că, având în vedere nivelul ridicat de incertitudine, politica macroprudențială trebuie să fie în continuare caracterizată de agilitate și să se adapteze la condițiile dinamice.

În acest context, unele autorități naționale au continuat să înăsprească politica macroprudențială în 2025 pentru a spori reziliența băncilor. Mai exact, două țări participante au anunțat majorarea ratei amortizorului anticiclic de capital, iar o altă țară a anunțat introducerea amortizorului pentru risc sistemic (SyRB)^[21]. Până la sfârșitul anului, toate statele participante implementaseră un amortizor de capital care poate fi eliberat. Totuși, unele țări au decis fie să dezactiveze, fie să reducă rata amortizorului pentru risc sistemic, ca urmare a scăderii acestui tip de risc în sectoarele în care se acumulaseră vulnerabilități în perioadele anterioare^[22]. Totodată, unele țări au ajustat nivelurile amortizorului pentru instituții globale de importanță sistemică (G-SII) și cele ale amortizorului pentru alte instituții de importanță sistemică (O-SII) pentru instituțiile individuale. În cel de-al doilea caz, ajustarea a fost determinată de introducerea treptată a metodologiei consolidate de aplicare a unui prag minim pentru evaluarea amortizorului O-SII începând cu luna ianuarie 2025^[23]. Nu în ultimul rând, pe lângă măsurile privind capitalul, o țară a implementat măsuri adresate debitorilor, astfel încât numărul țărilor care au adoptat astfel de măsuri a ajuns la 18^[24].

În 2025, BCE a publicat opiniile sale cu privire la tematici de politică macroprudențială. În ediția din luna mai a raportului său Financial Stability Review, BCE și-a exprimat sprijinul pentru revizuirea cadrului macroprudențial al UE în scopul îmbunătățirii eficacității acestuia, al eficientizării proceselor și al asigurării consecvenței între jurisdicții^[25]. În acest sens, BCE a subliniat că un aspect crucial este acela de a asigura gradul de utilizare și de eliberare a amortizoarelor macroprudențiale, având în vedere interacțiunile complexe dintre cadrele prudențiale și cele de rezoluție. În ediția din luna noiembrie a raportului Financial Stability Review, BCE a subliniat faptul că politica macroprudențială ar trebui să rămână ferm concentrată pe menținerea stabilității financiare, sprijinind economia fără a compromite competitivitatea sectorului bancar, măsurată prin eficiența profitului. Deși s-a argumentat că cerințele mai mari de capital restricționează oferta de credite și slăbesc competitivitatea băncilor, BCE a precizat că dovezile empirice recente nu au fost concludente în acest sens^[26].

Cooperarea cu Comitetul european pentru risc sistemic

BCE găzduiește secretariatul Comitetului european pentru risc sistemic (CERS), furnizându-i acestuia sprijin analitic, statistic, logistic și administrativ^[27]. Președinta BCE este și președinta Consiliului general al CERS, care se întrunește trimestrial pentru a discuta despre amenințările actuale la adresa stabilității financiare și despre posibilele căi de răspuns la acestea. Experții BCE sunt puternic implicați în pregătirea acestor discuții, asigurând copreședinția diferitelor grupuri de lucru, precum și prin desfășurarea de activități de cercetare și analiză. În acest sens, BCE asigură un sprijin esențial pentru CERS în activitatea de analiză a datelor, permițându-i acestuia să utilizeze volume mari de date, în special cu privire la tranzacțiile cu instrumente financiare derivate individuale. Relații strânse de cooperare sunt vizibile și în elaborarea de scenarii adverse pentru testările la stres, care sunt adoptate de CERS și trebuie să fie atât severe, cât și plauzibile. Pentru elaborarea unor astfel de scenarii sunt necesare date bazate pe modele furnizate de BCE. În 2025, în strânsă cooperare cu autoritățile europene de supraveghere relevante, CERS a convenit asupra unor scenarii adverse pentru testările la stres la nivelul UE pentru sectorul bancar, fondurile de pensii și fondurile de piață monetară.

Totodată, experții BCE au furnizat date analitice importante pentru mai multe rapoarte ale CERS, dintre care două sunt deosebit de importante pentru gestionarea riscurilor de către bănci: (i) un raport publicat în luna mai, care a analizat implicațiile asupra stabilității financiare ale extinderii în 2021 a criteriilor în materie de simplitate, transparență și standardizare (STS) asupra securitizărilor înscrise în bilanț în temeiul Regulamentului UE privind securitizarea^[28], cu modificările ulterioare și (ii) un raport privind instrumentele de tip credit default swap publicat în noiembrie. Acest raport a evidențiat unele imperfecțiuni ale pieței care ar putea împiedica stabilirea efectivă a prețurilor pentru ecartul randamentelor pe baza cotațiilor CDS (credit default swap), care reprezintă un indicator al riscului de credit utilizat pe scară largă. De asemenea, experții BCE și ai CERS au colaborat pentru elaborarea a două rapoarte tematice privind (i) riscurile geoeconomice și stabilitatea financiară și (ii) conexiunile dintre bănci și intermediarii financiari nebancari din UE. Cel de-al doilea raport evidențiază atât rolul important al băncilor în gestionarea lichidității intermediarilor financiari nebancari și în acordarea de împrumuturi acestora în scopuri de investire, cât și riscurile la adresa stabilității financiare care pot fi generate de astfel de conexiuni.

În luna aprilie 2025, BCE a transmis Consiliului Uniunii Europene un document neoficial privind sistemele cu multipli emitenți de monede digitale stabile situați în UE și în țări terțe, evidențiind riscurile la adresa stabilității financiare ce decurg din autorizarea unei monede digitale stabile pentru emisiune simultană de către o entitate autorizată în temeiul Regulamentului privind piețele criptoactivelor (MiCAR)^[29] și de o altă entitate aflată sub jurisdicția unei țări terțe. În cazul unei crize, rezervele deținute de emitentul din UE ar putea fi epuizate rapid atunci când deținătorii de monedă digitală stabilă sunt mai puțin protejați în condițiile reglementărilor din țara terță. CERS a dedicat o parte din raportul său privind riscurile sistemice generate de criptoactive unei analize aprofundate a riscurilor produse de sistemele cu multipli emitenți. În plus, CERS a emis o recomandare privind sistemele cu multipli emitenți de monede digitale stabile situați în țări terțe^[30], solicitând Comisiei Europene să clarifice faptul că, în cadrul MiCAR, nu sunt permise sistemele cu multipli emitenți de monede digitale stabile situați în țări terțe și să ofere garanții adecvate pentru a preveni apariția riscurilor sistemice cauzate de sistemele cu multipli emitenți.

3.3 Activități microprudențiale pentru a asigura soliditatea băncilor individuale

În 2025, băncile aflate sub supravegherea BCE au manifestat o reziliență puternică într-un context economic și geopolitic dificil. În ansamblu, sectorul bancar din zona euro a rămas bine capitalizat. În trimestrul III 2025, rata agregată a fondurilor proprii de nivel 1 de bază s-a situat la 16,1%, în timp ce rata agregată a creditelor neperformante a instituțiilor semnificative s-a menținut relativ stabilă la 1,9%, fiind semnificativ mai mică decât cea înregistrată pe parcursul ultimului deceniu^[31].

În 2025, BCE, împreună cu autoritățile naționale competente participante la MUS, a promovat mai multe inițiative menite să consolideze eficiența, eficacitatea și concentrarea supravegherii bancare asupra riscurilor^[32]. Acestea au inclus progresele suplimentare în direcția reformei procesului de supraveghere și evaluare (SREP), în special adoptarea pe scară mai largă și utilizarea extinsă a abordării multianuale și a unui cadru de toleranță la risc, conducând la decizii de supraveghere mai orientate și mai oportune. În paralel, BCE a lansat proiectul privind „supravegherea de nivel superior”, introducând o serie de inițiative menite să simplifice și să eficientizeze supravegherea bancară europeană, să reducă complexitatea nejustificată și să se asigure că autoritățile de supraveghere își păstrează capacitatea de a contracara riscurile noi și emergente. Domeniile principale includ procesul decizional, supravegherea modelelor interne, testarea la stres, deciziile privind capitalul, cadrul de raportare și inspecțiile la fața locului. În plus, BCE a lansat o inițiativă privind cultura supravegherii, cu scopul de a promova o cultură comună în domeniul supravegherii, aliniată la obiectivele strategice, și de a sprijini implementarea consecventă și eficace a reformelor la nivelul supravegherii bancare europene. De asemenea, BCE a elaborat un cadru de evaluare a eficacității activităților sale de supraveghere. Privind în perspectivă, în 2026 BCE va iniția un proces de revizuire a ghidurilor sale de supraveghere și a altor comunicări în scopul creșterii transparenței cu privire la anticipațiile sale și la abordările în materie de supraveghere. Totodată, BCE va revizui și modul de aplicare a principiului proporționalității în supravegherea instituțiilor mai puțin semnificative. Aceste inițiative vin în completarea recomandărilor prezentate Comisiei Europene de către Consiliul guvernatorilor pe baza propunerilor formulate de Grupul operativ la nivel înalt al BCE privind simplificarea.

Pe parcursul anului, BCE a pus un accent sporit pe reziliența operațională digitală, prezentând așteptările în materie de supraveghere pentru punerea în aplicare a cerințelor prevăzute în Actul legislativ privind reziliența operațională digitală (Digital Operational Resilience Act – DORA)^[33] în Ghidul său privind externalizarea serviciilor de tip cloud către furnizorii de servicii cloud, care prezintă, de asemenea, o colecție de bune practici observate pentru gestionarea riscurilor de externalizare a serviciilor de tip cloud. În plus, BCE a clarificat modul de utilizare a tehnicilor de învățare automată în ghidul său revizuit privind modelele interne.

În 2025, BCE a efectuat o testare la stres la nivel de sistem, care a confirmat faptul că sectorul bancar din zona euro rămâne rezilient în cazul unui declin economic sever, dar plauzibil^[34]. În pofida pierderilor substanțiale prognozate, nivelul maxim de utilizare a capitalului s-a situat în continuare sub valoarea înregistrată în exercițiile anterioare, ceea ce indică o profitabilitate ridicată și o calitate stabilă a activelor. În cazul scenariului advers, rata agregată a fondurilor proprii de nivel 1 de bază s-ar situa la 12,0%, confirmând faptul că amortizoarele de capital actuale sprijină capacitatea băncilor de a face față unor șocuri negative.

Riscul geopolitic a rămas o preocupare principală din perspectiva priorităților în materie de supraveghere ale BCE, având în vedere incertitudinile sporite la nivel mondial și natura interconectată a riscurilor asociate. În consecință, BCE a evidențiat în continuare importanța integrării de către bănci a riscurilor geopolitice în cadrele lor generale de gestionare a riscurilor și a menținerii unei reziliențe generalizate. Totodată, supravegherea capacității băncilor de a gestiona în mod adecvat riscurile legate de schimbările climatice și de natură a rămas o prioritate pe agenda de supraveghere. În acest sens, BCE a finalizat un program multianual destinat îmbunătățirii capacităților băncilor de gestionare a riscurilor și a continuat demersurile în direcția unei abordări de tip statu-quo prin supravegherea riscurilor legate de schimbările climatice și de natură, în cadrul evaluărilor și proceselor sale periodice de supraveghere.

Ca parte a eforturilor sale continue de promovare a transparenței, BCE a publicat în 2025 o Orientare privind abordarea în materie de supraveghere adoptată de autoritățile naționale competente în ceea ce privește acoperirea expunerilor neperformante deținute de entități supravegheate mai puțin semnificative^[35], în urma unei consultări publice. De asemenea, tot în urma unei consultări publice, BCE și-a actualizat politicile privind opțiunile și marjele de apreciere disponibile în temeiul legislației UE pentru a asigura aplicarea consecventă a acestora de către BCE și autoritățile naționale competente. Demersul va sprijini transparența și eficacitatea, în paralel cu promovarea unor condiții de concurență echitabile pentru băncile aflate sub supravegherea bancară europeană.

BCE și Autoritatea pentru Combaterea Spălării Banilor și a Finanțării Terorismului au semnat un memorandum de înțelegere care stabilește cadrul de cooperare dintre aceste instituții.

Informații mai detaliate pot fi găsite pe website-ul privind supravegherea bancară al BCE și în Raportul anual al BCE privind activitățile de supraveghere, 2025.

3.4 Contribuția BCE la inițiativele de politică privind sectorul financiar european

În anul 2025 s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește consolidarea cadrului de reglementare și de supraveghere financiară al UE. Cea mai mare parte a reformelor Basel III au intrat în vigoare, măsurile rămase fiind în curs de implementare. BCE a sprijinit principalele inițiative legislative, inclusiv ajustări specifice ale cerințelor prudențiale, și a contribuit la dezvoltarea cadrului de reglementare destinat criptoactivelor. De asemenea, aceasta a furnizat colegiuitorilor informații tehnice referitoare la discuțiile pe teme de politici privind revizuirea cadrului de gestionare a crizelor și de asigurare a depozitelor. Acordul la care au ajuns Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene cu privire la această revizuire a marcat o etapă importantă în direcția finalizării uniunii bancare și a consolidării cadrului de rezoluție bancară al UE. BCE a continuat să contribuie la discuțiile privind politicile referitoare la IFN și la uniunea economiilor și a investițiilor, îndeosebi în ceea ce privește inițiativele legislative destinate reducerii fragmentării pe piețele financiare din UE, dezbateri care vor continua în anul 2026. În luna decembrie 2025, Consiliul guvernatorilor a formulat recomandări adresate Comisiei Europene și colegiuitorilor privind simplificarea cadrului prudențial european de reglementare, supraveghere și raportare destinat băncilor (a se vedea Caseta 3).

Evoluții ale cadrului de reglementare destinat băncilor

Regulamentul revizuit privind cerințele de capital (CRR)^[36] și Directiva revizuită privind cerințele de capital (CRD)^[37] au intrat în vigoare în anul 2025, reformele finale Basel III fiind astfel implementate în Uniunea Europeană, cu scopul de a spori reziliența sistemului bancar al UE la diferite riscuri. Pe parcursul anului, BCE a sprijinit și, de asemenea, continuă să sprijine Autoritatea Bancară Europeană cu numeroase standarde tehnice de reglementare sau standarde tehnice de punere în aplicare cu privire la CRR/CRD. Implementarea normelor Basel privind riscul de piață în UE, prin care s-a realizat Revizuirea fundamentală a portofoliului de tranzacționare (FRTB), a fost amânată din cauza preocupărilor legate de condițiile de concurență echitabile generate de întârzierile survenite în punerea în aplicare a acordului Basel III de către unele jurisdicții internaționale importante. În luna noiembrie 2025, Comisia Europeană a lansat o consultare specifică privind FRTB, axată pe opțiunile de politică ce urmează a fi adoptate printr-un act delegat care prezintă modificări specifice pentru a atenua impactul din perspectiva capitalului asupra băncilor din UE^[38]. BCE a publicat răspunsul la consultarea specifică la data de 15 ianuarie 2026^[39].

La data de 31 martie 2025, Comisia Europeană a propus permanentizarea tratamentului prudențial tranzitoriu aplicat operațiunilor de finanțare prin titluri de valoare pe termen scurt și operațiunilor negarantate efectuate cu clienți financiari în conformitate cu indicatorul de finanțare stabilă netă. La încheierea perioadei de tranziție, care era programată să înceteze în luna iunie 2025, în absența unor modificări legislative, acest tratament ar fi aliniat la cel prevăzut în standardul Basel privind indicatorul de finanțare stabilă netă^[40]. BCE și-a prezentat avizul cu privire la propunere la data de 2 mai, iar colegiuitorii au adoptat propunerea Comisiei în luna iunie^[41],[42].

Consolidarea cadrului de politică privind instituțiile financiare nebancare (IFN)

Pe parcursul anului 2025, BCE a continuat să sublinieze importanța combaterii vulnerabilităților structurale din sectorul financiar nebancar și a consolidării cadrului relevant de politică din perspectivă macroprudențială. Aceasta a contribuit la discuțiile privind extinderea setului de instrumente macroprudențiale pentru sectorul administrării activelor și îmbunătățirea coordonării politicilor la nivelul statelor membre ale UE, evidențiind totodată importanța implementării integrale și în timp util a recomandărilor internaționale în scopul contracarării riscului de lichiditate în cazul fondurilor deschise și al celor de piață monetară^[43].

În paralel, BCE a subliniat necesitatea contracarării riscurilor generate de îndatorarea sectorului financiar nebancar în scopuri de investire și a îmbunătățirii schimbului de informații transfrontalier, contribuind la elaborarea unor recomandări de politică la nivel internațional în vederea atenuării riscurilor sistemice conexe^[44],[45]. Mai mult decât atât, BCE a contribuit în mod activ la promovarea și monitorizarea implementării măsurilor vizând reglementarea activităților în domeniul criptoactivelor în cadrul forurilor internaționale, inclusiv prin implicarea sa în Analiza tematică a cadrului global de reglementare aplicabil activităților în domeniul criptoactivelor (Thematic Review on the Global Regulatory Framework for Crypto-asset Activities) efectuată de Consiliul pentru Stabilitate Financiară^[46].

Sprijinirea progreselor în direcția realizării uniunii economiilor și a investițiilor

Accelerarea progreselor în direcția realizării uniunii economiilor și a investițiilor a continuat să reprezinte o prioritate absolută pentru BCE în anul 2025. Aceasta este o etapă esențială în procesul de consolidare a competitivității, a autonomiei strategice și a stabilității financiare la nivel european, sprijinind în același timp finanțarea eficientă a economiei reale^[47].

Mai exact, BCE a contribuit la progresele înregistrate la nivelul uniunii economiilor și a investițiilor în domeniul infrastructurilor piețelor financiare (a se vedea Secțiunea 4.2). În plus, aceasta s-a implicat în mod activ în discuții pe teme de politici și a oferit consultanță tehnică cu privire la inițiative legislative cheie, precum pachetul de propuneri legislative al Comisiei Europene privind integrarea și supravegherea piețelor^[48]. Pachetul a prezentat propuneri concrete de eliminare a barierelor care fragmentează piața unică în ceea ce privește tranzacționarea, post-tranzacționarea și gestionarea activelor, promovând în același timp inovația și consolidând supravegherea. În luna iunie 2025, BCE a contribuit la consultarea specifică^[49] ce a avut drept rezultat propunerile respective. Ulterior publicării propunerilor și ca urmare a solicitării colegiuitorilor, Consiliul guvernatorilor a adoptat un aviz privind pachetul la data de 9 aprilie 2026^[50].

De asemenea, BCE a emis un aviz cu privire la propunerile Comisiei Europene de revizuire a cadrului de securitizare al UE, acestea reprezentând prima inițiativă legislativă a Comisiei în cadrul agendei privind uniunea economiilor și a investițiilor^[51].

4 Buna funcționare a infrastructurii pieței și a plăților

Eurosistemul joacă un rol central în dezvoltarea, operarea și monitorizarea infrastructurilor piețelor și a plăților. Acesta operează serviciile TARGET, la nivelul tuturor înregistrându-se un trafic crescut în anul 2025. Funcționalitățile serviciilor TARGET, inclusiv ale serviciilor de decontare multivalutară, au continuat să fie optimizate. La data de 16 iunie, a fost lansat un nou serviciu TARGET, odată cu Sistemul de gestionare a colateralului din cadrul Eurosistemului (Eurosystem Collateral Management System – ECMS), un sistem unificat care armonizează gestionarea garanțiilor pentru operațiunile de creditare ale Eurosistemului pentru toate jurisdicțiile din zona euro. Eurosistemul a continuat să promoveze siguranța și eficiența plăților și infrastructurii de piață din Europa, urmărind cele trei imperative ale inovării, integrării și independenței. De asemenea, acesta a finalizat etapa de pregătire a proiectului aferent monedei euro digitale, o altă etapă importantă pentru eventuala emisiune a monedei euro digitale. În 2025 Eurosistemul și-a continuat lucrările privind dezvoltarea unui ecosistem european de active digitale inovator, integrat și sigur pentru tranzacțiile de tip wholesale care utilizează tehnologia registrelor distribuite, odată cu lansarea inițiativelor Pontes și Appia. În domeniul supravegherii, reformarea Regulamentului BCE privind cerințele de monitorizare pentru sistemele de plăți de importanță sistemică a actualizat definiția unui operator de sistem de plăți de importanță sistemică și prevederile privind guvernanța, riscul cibernetic și externalizarea.

4.1 Servicii TARGET

Serviciile TARGET includ trei servicii de decontare și un serviciu de gestionare a colateralului: T2, un sistem de decontare pe bază brută în timp real pentru plățile aferente operațiunilor de politică monetară, precum și tranzacțiilor interbancare și comerciale; TARGET2-Securities (T2S), o platformă unică pentru decontarea operațiunilor cu instrumente financiare la nivel european; și Serviciul de decontare a plăților instant prin intermediul TARGET (TARGET Instant Payment Settlement – TIPS), care decontează plățile instant în banii băncii centrale 24 de ore din 24, 7 zile din 7; și Sistemul de gestionare a colateralului din cadrul Eurosistemului (ECMS), un sistem unificat care a fost lansat cu succes la data de 16 iunie 2025 și armonizează gestionarea garanțiilor pentru operațiunile de creditare ale Eurosistemului pentru toate jurisdicțiile din zona euro.

Caracteristica multivalutară a serviciilor TARGET permite furnizarea de servicii de decontare a operațiunilor în alte monede decât euro. Aceasta a fost utilizată în T2S pentru decontarea operațiunilor cu instrumente financiare în coroana daneză din octombrie 2018 și în TIPS pentru decontarea plăților instant în coroana suedeză din februarie 2024. În aprilie 2025 decontarea în coroana daneză a devenit, de asemenea, disponibilă în T2 și TIPS. În viitor, TIPS va permite decontarea în coroana norvegiană, la momentul actual fiind analizată eventuala adăugare de noi monede atât în TIPS, cât și în T2. În contextul aderării Bulgariei la zona euro la 1 ianuarie 2026, Banca Națională a Bulgariei și comunitatea financiară a țării au adoptat toate serviciile TARGET, inclusiv ECMS.

În anul 2025, traficul de plăți a crescut la nivelul tuturor serviciilor TARGET. T2 a decontat în medie 431 067 de plăți în euro pe zi, ceea ce reprezintă o creștere de 2,2% față de anul precedent, determinată în principal de plățile efectuate de bănci în numele clienților. T2 a decontat în medie 922 533 de plăți pe zi, ceea ce reprezintă o creștere de 16,6% în linii mari la nivelul piețelor. Regulamentul UE privind plățile instant^[55], care a impus prestatorilor de servicii de plată din zona euro să aibă capacitatea de a primi și trimite plăți instant până la 9 ianuarie și, respectiv, 9 octombrie 2025, a avut drept rezultat o creștere substanțială a activității TIPS în euro în anul 2025^[56]. Numărul mediu zilnic al tranzacțiilor a crescut de la 1 657 421 de plăți în decembrie 2024 la 1 883 368 în ianuarie 2025 și la 3 845 376 în decembrie 2025, ceea ce înseamnă o creștere mai mult decât dublă consemnată în cursul anului.

ECMS a fost lansat cu succes la 16 iunie 2025 și a început să funcționeze fără probleme, în urma unei migrări coordonate care a implicat 20 de bănci centrale naționale și comunitățile acestora^[57]. Acesta a devenit cel de-al patrulea serviciu TARGET și este pe deplin integrat alături de alte servicii TARGET, în special T2S și T2. ECMS a procesat, în medie, peste 5 000 de instrucțiuni pe zi, în principal pentru mobilizarea și demobilizarea creanțelor de natura creditelor utilizate drept garanții.

Eurosistemul a înregistrat progrese substanțiale în optimizarea tuturor serviciilor TARGET în 2025. Au fost efectuate o serie de optimizări privind operațiunile și produsele pentru a spori eficiența T2 pentru participanți și băncile centrale. În plus, în 2025, Eurosistemul a acordat prestatorilor nebancari de servicii de plată acces la sistemele de plăți operate de băncile centrale, inclusiv la TARGET. În luna iunie, Eurosistemul a lansat o consultare publică cu privire la o eventuală prelungire a programului de funcționare a serviciului T2. După prelucrarea tuturor răspunsurilor, în prima jumătate a anului 2026 va fi publicat un raport. Nu în ultimul rând, s-au înregistrat progrese în ceea ce privește preparativele referitoare la adaptările T2 necesare pentru proiectul aferent euro digital.

Serviciul T2S a fost îmbogățit cu noi funcționalități esențiale pentru a îmbunătăți decontarea transfrontalieră, a eficientiza în continuare decontarea – în special prin optimizarea decontării parțiale – și pentru a consolida serviciile de gestionare automată a lichidității pentru băncile de plăți. Totodată, au continuat lucrările de îmbunătățire a rezilienței generale a T2S. În strânsă cooperare cu sectorul financiar, organismele de guvernanță ale T2S au promovat și inițiative esențiale în materie de politică. Au fost demarate operațiuni de identificare și evaluare a modificărilor sistemului necesare pentru a sprijini trecerea la un ciclu mai scurt de decontare a operațiunilor cu instrumente financiare în UE (T+1), implementarea acestora fiind planificată înainte de introducerea T+1 în octombrie 2027.

La 27 februarie 2025, la nivelul serviciilor TARGET a avut loc un incident major care a făcut ca T2 și T2S să fie indisponibile timp de aproximativ zece și, respectiv, opt ore. Drept consecință, a fost suspendată procesarea instrucțiunilor de decontare a operațiunilor cu instrumente financiare, a plăților, a decontărilor sistemelor auxiliare și a transferurilor de lichiditate între serviciile TARGET. Ca urmare a incidentului, organismele de guvernanță ale serviciilor TARGET au identificat 20 de măsuri care să consolideze acordurile pentru situații neprevăzute în viitor^[58]. Măsurile includ: (i) înlocuirea unei componente fizice defecte, (ii) revizuirea gestionării continuității activității și a gestionării continuității serviciilor informatice și (iii) colectarea de feedback detaliat din partea pieței cu privire la gradul de eficacitate al întârzierilor asociate suspendării activității în urma unei întreruperi de lungă durată. S-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește măsurile identificate, majoritatea fiind implementate până în trimestrul IV al anului 2025^[59]. Alte incidente, care au afectat și disponibilitatea serviciilor TARGET, deși într-o măsură mai mică (în special în lunile martie, mai și noiembrie 2025), au fost, de asemenea, gestionate cu atenție de Eurosistem, informațiile astfel identificate reprezentând noi surse de învățare.

4.2 Modelul viitor al plăților și al infrastructurii de piață în Europa

Acțiunile întreprinse de Eurosistem pentru a modela viitorul plăților și al infrastructurii de piață ale Europei sunt determinate de trei imperative: inovare, integrare și independență. Eurosistemul utilizează o tehnologie inovatoare pentru a digitaliza în continuare plățile de mică și de mare valoare și piețele titlurilor de valoare și promovează o integrare mai amplă și concurența sporită prin armonizare și standardizare, de exemplu în sfera post-tranzacționare. Alături de implementarea unor soluții paneuropene, aceste eforturi vor fi esențiale pentru îmbunătățirea eficienței tranzacțiilor, precum și pentru consolidarea autonomiei strategice și a rezilienței Europei. Acestea vor întări suveranitatea sa monetară și vor consolida rolul internațional al monedei euro, contribuind totodată la menținerea stabilității financiare.

Menținerea suveranității monetare a Europei cu moneda euro digitală

Eurosistemul a luat măsuri importante în 2025 pentru a progresa în direcția unei monede euro digitale cu scopul de a asigura accesul cetățenilor la banii publici în era digitală. Moneda euro digitală ar reprezenta o formă digitală de numerar care completează bancnotele și monedele, precum și alte mijloace de plată digitale. Aceasta ar oferi o modalitate de plată simplă și universal acceptată în întreaga zonă euro, gratuită pentru folosirea de bază, îndeplinind standarde înalte de protecție a datelor personale, siguranță și utilizare facilă. În octombrie 2025 Consiliul guvernatorilor a decis să treacă la următoarea etapă a proiectului. Informații mai detaliate privind proiectul pot fi găsite în Caseta 4.

Promovarea unui ecosistem european al activelor digitale sigur și integrat

Bazându-se pe succesul operațiunilor de explorare ale Eurosistemului în ceea ce privește tehnologia registrelor distribuite (distributed ledger technology – DLT), Consiliul guvernatorilor a aprobat în 2025 un plan strategic de promovare a dezvoltării unui ecosistem european al activelor digitale care să valorifice potențialul DLT. Pentru mai multe detalii, a se vedea Caseta 5.

Îmbunătățirea plăților transfrontaliere prin interconectarea sistemelor de plăți rapide

Referitor la plățile internaționale, un obiectiv principal al strategiei Eurosistemului privind plățile de mică valoare este acela de a facilita tranzacțiile transfrontaliere pentru companiile și consumatorii din Europa și de a consolida rolul internațional al monedei euro. Eurosistemul analizează modalități prin care serviciul TIPS poate sprijini obiectivele din foaia de parcurs a G20 privind plățile transfrontaliere.

În iunie 2025, în cadrul TIPS a fost implementat un serviciu de decontare intervalutară bazat pe schema de transfer credit instant (Instant Credit Transfer – OCT Inst) a Consiliului European al Plăților pentru plăți către țările din afara Spațiului Economic European (one-leg out – OLO) care permite inițierea tranzacțiilor între oricare pereche de valute, atât timp cât cel puțin una dintre cele două se regăsește printre monedele folosite în cadrul TIPS.

La nivel internațional, Eurosistemul analizează conectarea TIPS cu alte sisteme de plăți rapide ca mijloc de a îmbunătăți în continuare interoperabilitatea, de a reduce costurile și de a crește viteza și transparența plăților transfrontaliere. În septembrie 2025, Consiliul guvernatorilor a decis să analizeze crearea unei posibile legături între TIPS și sistemul elvețian de plăți instant pentru compensare interbancară (Swiss Interbank Clearing Instant Payments – SIC IP system). În noiembrie 2025, Consiliul guvernatorilor a hotărât să continue lucrările de conectare a TIPS cu Interfața Unificată de Plăți a Indiei (India’s Unified Payments Interface) și cu Nexus Global Payments.

Integrarea infrastructurilor de piață pentru valori mobiliare și garanții la nivel european

Utilizarea unui standard comun de mesagerie pentru garanții este impusă de standardele SCoRE privind cadrul unic pentru gestionarea colateralului în Europa (Single Collateral Management Rulebook for Europe – SCoRE) și este esențială pentru îmbunătățirea automatizării acțiunilor corporative și a efectuării operațiunilor tripartite de gestionare a colateralului. În decembrie 2025, Grupul consultativ al Eurosistemului privind infrastructurile de piață pentru valori mobiliare și garanții (The Eurosystem’s Advisory Group on Market Infrastructures for Securities and Collateral – AMI-SeCo) a stabilit în strategia sa de migrare la standardul ISO 20022 o foaie de parcurs pentru o tranziție la nivelul întregii piețe la standardul ISO 20022. AMI-SeCo a publicat, de asemenea, un raport cuprinzător privind obstacolele rămase în calea integrării post-tranzacționare în Europa. Atât Raportul privind conformitatea evenimentelor corporative, ediția 2025, cât și Raportul SCoREBOARD privind conformitatea și progresele înregistrate publicat în semestrul II 2025 evidențiază progrese limitate și întârzieri în ceea ce privește respectarea standardelor AMI-SeCo. Prin urmare, Eurosistemul solicită feedback din partea părților interesate relevante cu privire la măsurile concrete și calendarul acestora în vederea asigurării conformității depline cu standardele ScoRE. AMI-SeCo sprijină trecerea planificată a UE la un ciclu de decontare mai scurt (T+1) în ceea ce privește anumite aspecte ale procesării evenimentelor corporative.

La un nivel mai general, BCE, împreună cu Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (European Securities and Markets Authority – ESMA) și Comisia Europeană, susține trecerea UE la ciclul de decontare T+1 (a se vedea și Secțiunea 4.1) prin participarea sa la structura de guvernanță specifică T+1 a UE.

4.3 Supravegherea și rolul băncii centrale de emisiune

Funcționarea sigură și eficientă a infrastructurilor piețelor financiare și a plăților în zona euro rămâne o prioritate pentru Eurosistem în cadrul mandatului său de supraveghere. Totodată, în calitate de bancă centrală de emisiune pentru euro, Eurosistemul participă la acorduri de cooperare cu alte autorități de supraveghere sau autorități competente privind infrastructurile piețelor financiare cu activități semnificative în euro.

Evaluarea cuprinzătoare a serviciilor TARGET, care a fost finalizată în 2025, a concluzionat că serviciile respectă în mare măsură cerințele de supraveghere aplicabile. Au fost emise recomandări în special în ceea ce privește guvernanța gestionării riscurilor și integrarea proceselor cibernetice în gestionarea riscurilor operaționale. S-a constatat că nu există riscuri grave. Au fost evaluate incidentele care au afectat serviciile TARGET în 2025, în special incidentul major din luna februarie și incidentele ulterioare din lunile martie, mai și noiembrie. În urma evaluării au fost formulate recomandări în legătură cu procesele de gestionare a incidentului major și a continuității activității.

Eurosistemul a efectuat, de asemenea, o serie de evaluări ale altor sisteme de plăți de importanță sistemică, respectiv EURO1 și STEP2-T operate de EBA CLEARING, și Mastercard Clearing Management System, cu accent pe reziliența operațională și schimbările majore. Situația anumitor sisteme de plăți a suferit modificări în 2025, în urma exercițiului anual de clasificare a sistemelor de plăți în scopul monitorizării^[63]. Totodată, Eurosistemul a finalizat reformarea Regulamentului BCE privind cerințele de monitorizare pentru sistemele de plăți de importanță sistemică (Regulamentul BCE privind SIPS)^[64], care a revizuit diverse elemente, inclusiv definiția unui operator SIPS pentru a include și sucursalele din zona euro ale entităților juridice situate în afara zonei euro. În plus, regulamentul reformat include prevederi referitoare la riscul cibernetic și externalizare, ținând seama, de asemenea, de evoluțiile tehnologice și în materie de reglementare din Uniunea Europeană, inclusiv de Regulamentul privind reziliența operațională digitală (DORA)^[65].

Conform cadrului său pentru supravegherea instrumentelor, a schemelor și a aranjamentelor de plată electronică (cadrul PISA), Eurosistemul a efectuat evaluări cuprinzătoare ale anumitor scheme de plată. De asemenea, acesta și-a exercitat noile responsabilități prevăzute de Regulamentul privind piețele criptoactivelor (Markets in Crypto-Assets Regulation – MiCAR)^[66] și, în colaborare cu Autoritatea Bancară Europeană, a finalizat raportul comun privind fraudele în domeniul plăților pentru anul 2025.

În domeniul rezilienței cibernetice, Eurosistemul a efectuat sondajul cibernetic periodic pentru a evalua reziliența entităților supravegheate^[67]. De asemenea, a coordonat activitățile Consiliului pentru reziliența cibernetică a monedei euro în infrastructurile financiare paneuropene (ECRB), ale cărui principale domenii de interes în 2025 au fost coordonarea crizelor și gestionarea riscurilor legate de terți.

În calitate de bancă centrală de emisiune pentru euro, Eurosistemul a contribuit la lucrările colegiilor de supraveghere și rezoluție pentru contrapărțile centrale (central counterparties – CCP) din UE și a participat la supravegherea continuă a CCP de importanță sistemică din țări terțe. De asemenea, acesta a finalizat evaluarea facilității de credit pentru CCP care este disponibilă pentru CCP eligibile din zona euro conform Orientării privind TARGET^[68]. BCE a monitorizat evoluțiile la nivelul operațiunilor de compensare din UE în 2025 și a efectuat analize amănunțite privind structura și funcționarea portofoliilor de lichidități pentru instrumentele financiare derivate pe rata dobânzii exprimate în euro. Aceasta a contribuit, de asemenea, la activitatea nou-înființatului mecanism comun de monitorizare.

În domeniul decontării operațiunilor cu instrumente financiare, Eurosistemul a continuat să își îndeplinească rolul de autoritate relevantă conform Regulamentului privind depozitarii centrali de titluri de valoare (Central Securities Depositories Regulation – CSDR)^[69], prin furnizarea de avize fundamentate privind revizuirea și evaluarea periodică, precum și extinderea autorizării anumitor depozitari centrali de titluri de valoare. În plus, Eurosistemul a emis avize fără caracter obligatoriu cu privire la o serie de cereri depuse conform Regulamentului privind un regim-pilot DLT^[70].

Nu în ultimul rând, BCE a participat la multiple activități în materie de politică și reglementare la nivelul UE și la nivel internațional, inclusiv la elaborarea standardelor tehnice de reglementare legate de legislația UE recent adoptată sau actualizată aplicabilă infrastructurilor piețelor financiare.

5 Operațiuni de piață și servicii financiare furnizate altor instituții

Liniile de swap și repo ale Eurosistemului cu băncile centrale din afara zonei euro reprezintă instrumente de politică monetară utilizate ca elemente de stabilizare în perioadele caracterizate de tensiuni pe piețele financiare internaționale. În anul 2025, liniile de furnizare de lichiditate în euro au asigurat din nou un mecanism de sprijin pentru finanțarea de pe piață. De asemenea, BCE a continuat să ofere posibilitatea derulării, în mod periodic, de operațiuni în dolari SUA cu contrapartidele eligibile ale zonei euro, susținute de rețeaua permanentă de linii de swap a principalelor bănci centrale, care cuprinde BCE, alături de Sistemul Rezervelor Federale, Banca Canadei, Bank of England, Banca Japoniei și Banca Națională a Elveției. În anul 2025 nu au existat intervenții ale BCE pe piața valutară. BCE a fost în continuare responsabilă de administrarea diverselor operațiuni financiare efectuate în numele Uniunii Europene și a continuat să dețină rolul de coordonare în raport cu cadrul serviciilor Eurosistemului de administrare a rezervelor.

5.1 Evoluția operațiunilor de piață

Liniile de lichiditate în euro și în valută

Liniile de swap și repo ale Eurosistemului reprezintă instrumente de politică monetară, având contribuția de a evita ca tensiunile de pe piețele internaționale de finanțare să afecteze eficacitatea transmisiei politicii monetare din zona euro. Tabelul 5.1 prezintă liniile de lichiditate operaționale la data de 31 decembrie 2025. Tragerile în contextul liniilor de lichiditate în euro în anul 2025 s-au menținut la un nivel foarte limitat.

În ceea ce privește liniile de lichiditate în valută, în anul 2025, BCE a continuat să furnizeze săptămânal lichiditate în dolari SUA, cu scadența la șapte zile, prin acțiuni concertate cu Sistemul Rezervelor Federale, Banca Canadei, Bank of England, Banca Japoniei și Banca Națională a Elveției (rețeaua liniilor de swap). Împrumuturile contractate de contrapartidele zonei euro au fost în continuare foarte limitate pe parcursul anului.

Raportările privind intervențiile pe piața valutară

În anul 2025 nu au existat intervenții ale BCE pe piața valutară. De la introducerea euro, BCE a intervenit pe piața valutară în două rânduri, respectiv în 2000 și în 2011. Cifrele privind intervențiile pe piața valutară sunt publicate trimestrial, cu un decalaj de un trimestru, pe website-ul BCE și pe portalul de date al instituției, fiind reproduse în Tabelul 5.2. În cazul în care nu a existat nicio intervenție pe piața valutară în trimestrul respectiv, se precizează explicit acest lucru.

Cadrul de raportare acoperă intervențiile pe piața valutară efectuate de către BCE unilateral și în mod concertat cu alte autorități internaționale, precum și intervențiile „la limitele intervalului” în cadrul mecanismului cursului de schimb (MCS II).

5.2 Administrarea operațiunilor de împrumut și creditare ale UE

BCE acționează în calitate de agent fiscal pentru Comisia Europeană pentru administrarea activităților de împrumut și creditare ale UE. În anul 2025, aceasta a fost responsabilă de administrarea conturilor și de procesarea plăților în legătură cu următoarele programe ale UE:

• Mecanismul de asistență financiară pe termen mediu (MTFA);
• Mecanismul european de stabilizare financiară (MESF);
• instrumentul european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE);
• programul „Next Generation EU” (NGEU);
• Mecanismul de cooperare în materie de împrumuturi pentru Ucraina (ULCM);
• facilitatea pentru Ucraina;
• asistență macrofinanciară (MFA);
• Mecanismul de reformă și creștere pentru Balcanii de Vest.

BCE acționează în calitate de agent fiscal pentru Comisia Europeană pentru administrarea activităților de împrumut și creditare ale UE.

În anul 2025, BCE a procesat diverse plăți și dobânzi aferente în cadrul programelor menționate anterior.

De asemenea, instituția este responsabilă de procesarea tuturor plăților asociate acordului privind facilitatea de împrumut destinată Greciei.

La data de 31 decembrie 2025, valoarea nominală totală a operațiunilor aflate în derulare în cadrul MESF se ridica la 37,1 miliarde EUR, la 90,4 miliarde EUR în cadrul SURE și la 26,3 miliarde EUR în cadrul acordului privind facilitatea de împrumut destinată Greciei. La acea dată, nu existau sume restante în cadrul MTFA.

5.3 Serviciile Eurosistemului de administrare a rezervelor

În anul 2025, Eurosistemul a continuat să ofere o serie cuprinzătoare de servicii financiare în cadrul serviciilor Eurosistemului de administrare a rezervelor (Eurosystem reserve management services – ERMS), instituite în anul 2005 în scopul administrării activelor de rezervă în euro deținute de clienții Eurosistemului. Mai multe bănci centrale naționale din Eurosistem au furnizat astfel de servicii băncilor centrale, autorităților monetare și agențiilor guvernamentale situate în afara zonei euro, precum și organizațiilor internaționale, cu respectarea unor termeni și condiții armonizate și în conformitate cu standardele piețelor. BCE a continuat coordonarea cadrului instituit, a monitorizat funcționarea fără sincope a serviciilor, a facilitat optimizarea cadrului și a întocmit raportări privind această activitate adresate organelor de decizie ale BCE.

Numărul conturilor clienților în cadrul ERMS a fost de 285 la sfârșitul anului 2025, față de 287 la finele anului 2024. În trimestrul IV 2025, totalul deținerilor agregate medii (care includ active de trezorerie și dețineri de titluri) administrate în cadrul ERMS s-a majorat cu aproximativ 8% în raport cu trimestrul IV 2024.

6 Adaptarea numerarului în euro la cerințele viitorului

În anul 2025, numărul bancnotelor euro aflate în circulație s-a majorat din nou. În concordanță cu angajamentul Eurosistemului de a asigura faptul că numerarul rămâne disponibil, accesibil și acceptat ca mijloc de plată, fiind totodată cât mai sustenabil și mai ecologic posibil, a continuat procesul de redefinire a elementelor grafice ale bancnotelor euro, proces care va spori securitatea bancnotelor și le va face mai accesibile tuturor europenilor.

6.1 Evoluții în circulația și procesarea numerarului

În 2025, numărul bancnotele euro aflate în circulație a continuat să crească, atingând un nou maxim la finalul anului, respectiv 31,3 miliarde, cu o valoare nominală totală de 1 619,5 miliarde EUR. După stagnarea din perioada de majorare a ratelor dobânzilor, creșterea nominală s-a redresat ușor, ajungând în termeni de volum și valoare la 2,5% și respectiv 2,0%, comparativ cu anul precedent.

Graficul 6.1

Numărul și valoarea bancnotelor euro în circulație

(scala din stânga: miliarde EUR; scala din dreapta: miliarde)

În perioada 2015-2025, valoarea numerarului aflat în circulație s-a situat în mod constant peste 10% din PIB al zonei euro, reflectând importanța numerarului ca mijloc de plată, precum și calitatea de activ lichid deținut atât ca mijloc de tranzacționare, cât și în scop preventiv. Creșterea numărului de bancnote aflate în circulație a fost determinată și de utilizarea acestora pe plan internațional.

Instituțiile de credit au returnat 24,5 miliarde de bancnote băncilor centrale naționale (BCN) din zona euro în 2025, observându-se o ușoară diminuare de 0,9 miliarde bancnote comparativ cu anul 2024. În termeni valorici, bancnotele depuse la BCN au totalizat 833 de miliarde EUR în 2025, în scădere de la 856 de miliarde EUR în 2024. Acest declin s-a datorat parțial repunerii în circulație de către instituțiile de credit a unui volum mai mare de bancnote către clienți, în loc de a le returna către BCN.

În 2025, creșterea circulației monedelor euro emise de statele membre din zona euro a fost de 1,8% în termeni numerici și 2,6% în termeni valorici față de anul precedent, echivalentul a 2,7 miliarde de monede, cu o valoare nominală de 890 de milioane EUR.

6.2 Consolidarea cadrului juridic privind numerarul

Creșterea numărului de bancnote euro aflate în circulație reflectă nevoia permanentă de politici anticipative care să garanteze acceptarea numerarului și să mențină accesul facil la serviciile cu numerar, și totodată să asigure siguranța și sustenabilitatea bancnotelor. Preocupările tot mai accentuate din zona euro privind acceptarea numerarului și accesul la serviciile cu numerar evidențiază necesitatea urgentă a instituirii unui cadru cuprinzător la nivelul UE, cu norme clare și obligatorii referitoare la statutul de mijloc legal de plată al bancnotelor și monedelor euro. Un astfel de cadru va consolida încrederea publicului în numerar și va clarifica responsabilitățile statelor membre în ceea ce privește asigurarea unui acces eficace la serviciile cu numerar și o reziliență mai mare a acestora. BCE a salutat progresele semnificative realizate de legiuitorii UE, prin acordul Consiliului Uniunii Europene din decembrie 2025 privind o abordare generală, și este pregătită să ofere sprijin tehnic pentru finalizarea Regulamentului privind statutul de mijloc legal de plată al bancnotelor și monedelor euro^[71] ca parte a pachetului privind moneda unică. În pofida tendinței generale ascendente a plăților digitale de mică valoare în cadrul zonei euro, analizele privind întreruperea furnizării de energie electrică indică faptul că numerarul rămâne o alternativă fiabilă în cazul perturbărilor sistemului de plăți, care pot surveni în mod neașteptat și pot afecta tranzacțiile la scară largă^[72]. Numerarul consolidează reziliența sistemică deoarece reprezintă (pe lângă utilizarea sa curentă extinsă) o „soluție alternativă” pentru funcționarea sistemului de plăți în cazul unor disfuncționalități și stimulează concurența pe piețele plăților. De asemenea, numerarul este important pentru incluziunea financiară întrucât numeroși cetățeni, în special cei aflați în grupuri vulnerabile, se bazează pe numerar pentru efectuarea plăților curente.

6.3 Falsificarea și evoluția bancnotelor euro

Aproximativ 444 000 de bancnote euro contrafăcute au fost retrase din circulație în 2025, în scădere cu 20% față de anul precedent. Bancnotele de 20 EUR și 50 EUR au rămas cupiurile cu cel mai mare număr de falsificări, reprezentând aproximativ 80% din total.

În anul 2025, au fost depistate 14 bancnote contrafăcute la un milion de bancnote autentice aflate în circulație, acesta fiind unul dintre cele mai scăzute niveluri înregistrate de la introducerea monedei euro (Graficul 6.2). Astfel, probabilitatea de a primi o bancnotă contrafăcută este foarte redusă.

Majoritatea bancnotelor falsificate sunt de calitate scăzută, fără elemente de siguranță sau cu imitații foarte slabe ale acestora. Bancnotele pot fi verificate utilizând metoda simplă „atinge, privește, înclină”, prezentată pe pagina web privind elementele de siguranță ale bancnotelor și pe website-urile BCN din zona euro.

Graficul 6.2

Numărul de bancnote falsificate raportat anual la un milion de bancnote euro autentice aflate în circulație

Progrese în procesul de redefinire a elementelor grafice ale bancnotelor euro

În anul 2025, BCE și-a continuat activitatea de redefinire a elementelor grafice ale bancnotelor euro. Scopul acestui proces este ca noile bancnote să reflecte într-o mai mare măsură unitatea, identitatea și valorile europene, și să fie mai sigure, mai prietenoase cu mediul și mai accesibile pentru toți europenii. Lansat în decembrie 2021, acest proiect evidențiază angajamentul BCE față de numerar ca metodă de plată sigură și accesibilă tuturor europenilor.

Implicarea publicului a fost esențială în procesul de reproiectare. Prin intermediul consultărilor și sondajelor, BCE a colectat opinii și răspunsuri din întreaga Uniune Europeană. În anul 2023, pe baza contribuțiilor publice și a recomandărilor experților, Consiliul guvernatorilor a selectat două teme pentru noile bancnote: „Cultura europeană”, care sărbătorește spațiile culturale comune și personalitățile europene emblematice, și „Râuri și păsări”, care pune în valoare diversitatea naturală remarcabilă a Europei. La începutul anului 2025, BCE a selectat motivele care vor ilustra aceste teme.

Ulterior, pe data de 15 iulie, BCE a lansat un concurs de grafică pentru noile bancnote, prin intermediul căruia graficieni și artiști rezidenți în Uniunea Europeană au fost invitați să candideze pentru a participa la etapa de proiectare. Selecția participanților s-a făcut în funcție de experiență și realizări, iar aceștia au început deja să pregătească propuneri grafice. Juriul concursului de grafică, format din experți independenți din fiecare țară a zonei euro, va selecta până la cinci proiecte câștigătoare pentru fiecare temă. Publicul va avea ocazia să își exprime părerea înainte de efectuarea selecției finale de către Consiliul guvernatorilor, preconizată a avea loc spre sfârșitul anului 2026. Noile bancnote vor fi puse în circulație în câțiva ani de la adoptarea acestei decizii și după finalizarea procesului de producție.

7 Statistică

BCE – asistată de băncile centrale naționale (BCN) – dezvoltă, colectează, prelucrează și diseminează o gamă largă de statistici și date necesare pentru sprijinirea atribuțiilor Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) și ale Comitetului european pentru risc sistemic. Aceste date statistice sunt utilizate și de autoritățile publice, organizațiile internaționale, participanții pe piețele financiare, mass-media și publicul larg și contribuie la sporirea transparenței activității BCE.

În 2025, BCE a perfecționat datele statistice referitoare la zona euro pentru a asigura o mai bună susținere a politicii monetare, a stabilității financiare și a priorităților generale ale UE. Principalele seturi de date privind piețele monetare, sectorul bancar și finanțele publice au fost extinse pentru a îmbunătăți gradul de acoperire statistică, coerența și transparența, dar și pentru a optimiza raportările BCN. Indicatorii referitori la schimbările climatice au fost dezvoltați în continuare pentru a furniza informații mai detaliate privind finanțarea durabilă și riscurile climatice, contribuind astfel la integrarea considerentelor climatice în analiza politicilor. La nivel legislativ, BCE a recomandat efectuarea unor modificări punctuale în Regulamentul (CE) nr. 2533/98 al Consiliului în vederea modernizării cadrului de colectare a statisticilor, a îmbunătățirii calității și a eficienței datelor, precum și a menținerii sarcinilor de raportare la un nivel minim, protejând totodată confidențialitatea. În paralel, Comitetul comun de raportare bancară (Joint Bank Reporting Committee – JBRC) a înregistrat progrese majore în direcția eficientizării raportării datelor de către bănci odată cu publicarea primei sale recomandări, care a vizat implementarea formei revizuite a clasificării statistice a activităților economice.

7.1 Îmbunătățirea statisticilor zonei euro pentru a răspunde nevoilor politicilor în continuă schimbare

În luna ianuarie 2025, BCE și-a îmbunătățit semnificativ statisticile privind titlurile de valoare europene pe termen scurt (Short-Term European Paper – STEP), care oferă informații despre volumele, tranzacțiile și randamentele de pe piața primară ale titlurilor de natura datoriei pe termen scurt emise în cadrul programelor din categoria STEP. Noile statistici privind STEP cuprind nu numai date puse la dispoziție de furnizorii eligibili de date despre STEP, ci și alte date de înaltă calitate disponibile în Baza de date centralizată a titlurilor de valoare a BCE, având ca rezultat îmbunătățirea calității și a gradului de acoperire a datelor statistice. Datele statistice consolidate sunt publicate în rapoarte interactive actualizate săptămânal cu date noi, facilitând astfel monitorizarea activităților Eurosistemului pe piața monetară (pentru operațiunile de politică monetară), ale emitenților de titluri de valoare și ale investitorilor.

În aceeași lună, Consiliul guvernatorilor a adoptat o nouă orientare care actualizează și armonizează în continuare cadrul actual privind statisticile zonei euro referitoare la avuția, veniturile și consumul gospodăriilor populației^[73]. Cadrul permite o mai bună înțelegere a situației diferitelor grupuri de gospodării ale populației și a modului în care acestea sunt afectate de evoluțiile economice și de politica monetară.

Consiliul guvernatorilor a adoptat o orientare reformată privind statisticile referitoare la finanțele publice, care reglementează modul de compilare și raportare a datelor din zona euro despre venituri, cheltuieli, deficit/excedent și datorie publică^[74]. Orientarea reformată introduce tipologii mai clare pentru datele din fiecare sector (administrații centrale, ale statelor federale și cele locale și fonduri de securitate socială), oferă informații armonizate suplimentare despre legăturile financiare cu bugetul UE și stabilește situațiile în care BCN pot utiliza statisticile deja transmise de Eurostat. Astfel, gradul de coerență este mai mare și se evită cazurile inutile de raportare dublă.

Pentru ca statisticile referitoare la piețele monetare din zona euro să fie mai solide si mai reprezentative, datele aferente populației extinse cu obligații de raportare a statisticilor privind piețele monetare (Money Market Statistical Reporting – MMSR) au fost incluse în calcularea zilnică a ratei dobânzii pe termen scurt la operațiunile în euro (€STR) începând cu data de 2 iulie 2025. Această măsură a fost luată în urma creșterii populației raportoare a statisticilor MMSR cu 24 de bănci noi la data de 1 iulie 2024, ceea ce a extins eșantionul pentru mai multe țări din zona euro și a inclus pentru prima dată bănci din Luxemburg și Portugalia. Valoarea de referință se bazează în prezent pe volume mai mari de operațiuni și pe un grad mai ridicat de acoperire statistică.

În luna iulie 2025, BCE a început să publice date statistice mai detaliate privind pozițiile transfrontaliere ale zonei euro de investiții de portofoliu în titluri de natura datoriei^[75]. Aceste noi defalcări prezintă mai multe valute și țări emitente, un set mai amplu de sectoare investitoare și emitente, diferite intervale de scadență și precizează dacă o obligațiune este verde sau sustenabilă. De asemenea, activele și pasivele sunt grupate pe clase de risc simple pe baza ratingurilor de credit, defalcările prezentând anumiți indicatori atât la valoarea nominală, cât și la valoarea de piață și oferind o imagine mai clară asupra expunerilor în timp.

În luna octombrie 2025, Consiliul guvernatorilor a adoptat o orientare de modificare a Orientării privind datele bancare consolidate^[76], care a extins gradul de acoperire a datelor statistice pentru a include firmele de investiții din clasa 1, astfel încât agregatele să reflecte mai bine situația sectorului bancar din UE în ansamblu^[77]. Modificarea permite BCE agregarea centralizată a datelor de supraveghere în numele BCN, cu ajutorul sistemelor sale informatice pentru a spori consecvența și eficiența datelor între țări. Totodată, modelele de raportare au fost perfecționate pentru a furniza informații mai granulare privind statisticile bancare.

În luna noiembrie 2025, BCE a continuat optimizarea indicatorilor statistici asociați schimbărilor climatice. Indicatorii privind titlurile de natura datoriei sustenabile au fost extinși cu defalcări noi pe valute, scadențe și tipul ratei dobânzii. Indicatorii privind riscul de tranziție oferă acum o imagine mai detaliată a profilurilor de emisii de carbon și a celor sectoriale aferente portofoliilor de credite și de titluri de valoare ale băncilor, simplificând modul de evaluare a expunerilor la industriile cu emisii ridicate și monitorizarea modificărilor de-a lungul timpului. Indicatorii de risc fizic au fost optimizați pentru a acoperi mai multe tipuri de pericole, inclusiv riscurile legate de temperatură și precipitații, precum și stresul hidric, și pentru a le corela cu distribuirea geografică a expunerilor-suport.

7.2 Revizuirea Regulamentului (CE) nr. 2533/98 al Consiliului privind colectarea informațiilor statistice de către BCE

Regulamentul (CE) nr. 2533/98 al Consiliului^[78] stabilește cadrul juridic pentru colectarea informațiilor statistice de la bănci și de la alți agenți raportori, necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor SEBC. Regulamentul a fost adoptat în 1998 și modificat în 2009 și 2015. În contextul evoluției continue a economiei, a sistemului financiar și a peisajului datelor, BCE a emis o nouă recomandare de modificare a regulamentului în anul 2025^[79]. Ulterior, Consiliul Uniunii Europene a adoptat un regulament de modificare la data de 16 decembrie 2025^[80].

Transformarea digitală generează noi cerințe și oportunități nu doar pentru întreprinderi, ci și pentru furnizarea de servicii publice, creând un mediu fără precedent, caracterizat de noi necesități statistice pentru îndeplinirea atribuțiilor SEBC și de noi posibilități de colectare eficientă a datelor cu caracter granular. De asemenea, în contextul evoluțiilor economice și financiare recente, a crescut nevoia de a colecta date statistice mai rapide, mai frecvente și mai detaliate și de a menține sarcinile de raportare la un nivel minim.

Din aceste motive, era importantă adaptarea cadrului juridic astfel încât raportarea statistică și cea în scopuri de reglementare să poată respecta principiul „unei singure raportări” ori de câte ori este posibil. Pentru a evita situațiile de colectare a acelorași date de mai multe autorități și organisme ale statelor membre și ale UE, informațiile statistice ar trebui să fie partajate între membrii SEBC și de către SEBC cu membrii Sistemului Statistic European și cu alte părți relevante în circumstanțe bine definite, indiferent de membrul SEBC care a colectat inițial datele.

7.3 Eficientizarea raportării datelor de către bănci

Principalele progrese înregistrate în ceea ce privește raportarea mai eficientă a datelor de către bănci s-au datorat Comitetului comun de raportare bancară (Joint Bank Reporting Committee – JBRC), care reunește autoritățile europene și naționale și reprezentanți ai sectorului bancar. Un moment de referință a fost reprezentat de publicarea în luna iunie 2025 a primului aviz al JBRC referitor la punerea în aplicare a clasificării statistice revizuite a activităților economice (NACE Rev. 2.1). BCE și Autoritatea Bancară Europeană se vor asigura că băncile pot pune în aplicare clasificarea revizuită simultan pentru raportările în scopuri statistice, de supraveghere și de rezoluție.

În 2025, Eurosistemul și-a menținut angajamentul față de reducerea sarcinilor de raportare ale băncilor prin consolidarea cerințelor de raportare statistică cu ajutorul Cadrului de raportare integrată (IReF). Ca urmare a evoluțiilor geopolitice și luând în considerare faptul că IReF este un proiect pe termen lung, Eurosistemul a decis să analizeze dacă acest prim pas către un sistem de raportare complet integrat ar putea contribui, de asemenea, la creșterea suveranității tehnologice a Europei. În acest scop, Eurosistemul are nevoie de mai mult timp decât s-a anticipat pentru a analiza mai multe soluții suverane, inclusiv soluții de găzduire în cloud, pentru implementarea IReF.

Nu în cele din urmă, Dicționarul băncilor de raportare integrată (Banks’ Integrated Reporting Dictionary – BIRD), care asigură o punte între cerințele de date ale autorităților și limbajul și definițiile utilizate de bănci, a continuat să își extindă rolul în asigurarea unei raportări mai eficiente în 2025. Astfel, în dicționar au fost incluși termeni precum FINREP, grevarea cu sarcini a activelor și AnaCredit. Au fost demarate noi direcții de activitate în vederea integrării unor cadre de supraveghere și cerințe de date suplimentare, sfera de acoperire a BIRD fiind extinsă în continuare dincolo de domeniul datelor statistice. Acest aspect este deosebit de important, întrucât confirmă fezabilitatea demersului de aliniere a raportării statistice cu cea în scopuri de supraveghere la nivel granular, contribuind astfel la îmbunătățirea calității datelor raportate de bănci și la creșterea coerenței la nivelul domeniilor de raportare.

8 Activitățile de cercetare ale BCE

În 2025, experții BCE au efectuat cercetări economice, monetare, financiare și juridice ample, oferind informații esențiale pentru elaborarea politicilor, inclusiv pentru evaluarea strategiei în anul 2025. Activitatea desfășurată în cadrul Rețelei de cercetare ChaMP^[85], precum și cercetările realizate pe baza Sondajului privind așteptările consumatorilor și a Sondajului privind consumul și finanțele gospodăriilor populației au dispus în continuare de o multitudine de date relevante în vederea fundamentării politicii monetare.

În introducerea prezentului capitol este prezentată recunoașterea calității activității de cercetare a BCE, urmată de descrierea celor cinci domenii principale de cercetare și consiliere privind politicile, precum și de progresele înregistrate în aceste domenii în decursul anului. Restul capitolului prezintă pe scurt înființarea și activitățile Grupului operativ de cercetare (Research Task Force – RTF) privind inteligența artificială (IA) și se încheie cu caseta „Modelarea macroeconomică în perioade de incertitudine”.

BCE urmărește elaborarea de lucrări de cercetare de înaltă calitate în domenii esențiale pentru mandatul și activitățile băncilor centrale. Începând cu luna decembrie 2024, Research Papers in Economics (RePEc) – un registru al cercetării economice utilizat pe scară largă – a clasat BCE pe primul loc în lume în domeniul economiei monetare. În 2025, Consiliul guvernatorilor al Rezervelor Federale ale SUA și Fondul Monetar Internațional (FMI) s-au plasat pe locul al doilea și, respectiv, al treilea. În același timp, în domeniul mai vast al macroeconomiei, BCE s-a situat pe poziția secundă, după Departamentul de economie al Universității Harvard și înaintea FMI. În ceea ce privește domeniul bancar, BCE s-a aflat în continuare pe primul loc, în fața Băncii Reglementelor Internaționale (BRI) și a Booth School of Business a Universității din Chicago. Dintre băncile centrale și instituțiile similare din întreaga lume, BCE s-a clasat pe locul al doilea în anul 2025, după FMI și înaintea Consiliului Rezervelor Federale ale SUA. În Europa, BCE ocupă poziția a treia în clasamentul tuturor domeniilor și instituțiilor, după London School of Economics and Political Science și Paris School of Economics.

Proiectele de cercetare derulate în anul 2025 în cadrul BCE pot fi grupate în cinci domenii tematice generale. Proiectele din toate domeniile au beneficiat de implicarea băncilor centrale naționale și de colaborarea în cadrul grupurilor de cercetare ale Sistemului European al Băncilor Centrale.

În primul rând, cercetarea privind strategia de politică monetară și transmisia acesteia a sprijinit evaluarea strategiei BCE pentru anul 2025 și a aprofundat înțelegerea transmisiei politicii monetare. Actualizările modelelor de prognoză au avut drept rezultat estimări mai reduse ale coeficienților de transmisie. De asemenea, au crescut performanța modelelor de prognoză și capacitatea de interpretare a acestora în perioade marcate de politici neconvenționale și inflație alimentată de prețurile produselor energetice. Alte lucrări de cercetare în domeniul transmisiei politicii monetare au analizat procesul de înăsprire cantitativă, achizițiile de active și intervențiile în situații de criză. Rezultatele au adus noi clarificări referitoare la efectele așteptărilor privind lichiditatea asupra spread-urilor ratelor dobânzilor pe piața monetară, la eterogenitatea transmisiei la nivelul gospodăriilor populației, al firmelor și al sectoarelor economiei, la dinamica neliniară a inflației, precum și la interacțiunile dintre politica monetară, stabilitatea financiară și politica fiscală. Nu în ultimul rând, studiile privind implementarea politicii monetare s-au axat pe volatilitatea de pe piața monetară, stabilirea prețurilor în cazul operațiunilor repo și modificările cadrului de reglementare, în timp ce studiile privind comunicarea au examinat încrederea, ancorarea anticipațiilor și atitudinea publicului larg față de comunicarea băncilor centrale și moneda euro digitală. Cercetarea în domeniul comunicării a inclus colaborarea în cadrul Rețelei de cercetare ChaMP.

Al doilea domeniu tematic s-a referit la politica fiscală și guvernanța în cadrul Uniunii Economice și Monetare. Cercetarea în acest domeniu a examinat interacțiunile monetare și fiscale, multiplicatorii fiscali și tranziția verde. Constatările au indicat faptul că normele fiscale bine concepute pot sprijini politica monetară la limita inferioară, că stimulul fiscal influențează dinamica inflației și că politicile climatice presupun compromisuri între inflație, producție și eficacitatea procesului de tranziție.

În al treilea rând, în domeniul macroeconomiei și al finanțelor internaționale, cercetătorii BCE au examinat fragmentarea geopolitică, propagarea șocurilor la nivel transfrontalier, precum și dominanța valutară și sistemul monetar internațional. Constatările evidențiază regionalizarea comerțului și a plăților, efectele de contagiune inegale la nivel mondial generate de politica monetară a Statelor Unite și prevalența curentă a dolarului SUA, alături de modificări graduale în folosirea preferențială a anumitor monede și infrastructura financiară. Statul de drept, ca valoare pusă sub semnul întrebării la nivel internațional, a fost de asemenea supus examinării.

Al patrulea domeniu tematic de cercetare al BCE este reprezentat de dinamica variabilelor macroeconomice și fundamentele microeconomice. În anul 2025, s-a pus accentul pe analiza firmelor, a gospodăriilor populației, a piețelor forței de muncă și a prețurilor, precum și pe metode de cercetare care utilizează date cu caracter granular și modele fundamentate la nivel microeconomic. Lucrările de cercetare în acest domeniu au evidențiat reacțiile eterogene la șocuri și la politica monetară, rolul anticipațiilor, dinamica inflației la nivel sectorial și reziliența pieței forței de muncă, urmărind, de asemenea, și progresele metodologice, inclusiv cele realizate cu ajutorul instrumentelor de prognoză și de estimare bazate pe IA.

Nu în ultimul rând, în domeniul instituțiilor și al piețelor financiare, activitatea de cercetare din anul 2025 s-a axat pe analiza detaliată a interacțiunii dintre politica monetară, piețele financiare, inflație și economia reală. Studiile efectuate au avut drept obiect transmisia politicii monetare prin intermediul asigurărilor pentru locuințe, al ofertei de credite și al structurilor contractelor de credit, evidențiind rolul deținut de caracteristicile bilanțurilor băncilor și eterogenitatea piețelor. Alte activități desfășurate în acest domeniu au evaluat efectele achizițiilor de active efectuate de banca centrală și interacțiunile dintre politica monetară și cea macroprudențială, demonstrând faptul că politica monetară exercită un impact mai puternic asupra ratelor dobânzilor la credite decât politicile macroprudențiale. În plus, cercetătorii au continuat să se axeze pe reziliența băncilor, pe reformele în materie de supraveghere și pe intermediarii nebancari, inclusiv fondurile mutuale și societățile de asigurare. Nu în ultimul rând, cercetarea privind sistemul financiar a cuprins analize ale riscurilor financiare legate de schimbările climatice – inclusiv riscurile legate de tranziția climatică – și ale eficacității angajamentelor privind schimbările climatice.

Se preconizează că răspândirea rapidă a IA va reconfigura economia. Drept răspuns, în luna septembrie 2025, a fost lansat un grup operativ de cercetare privind IA pe doi ani, organizat pe două fluxuri de lucru: IA și economia reală și IA și sectorul financiar. Activitatea curentă privind fluxul de lucru al economiei reale include studierea efectelor IA asupra productivității, a cererii de forță de muncă, a dinamicii companiilor, a concurenței și a inflației. Aceasta acoperă și utilizarea învățării automate și a modelelor lingvistice mari pentru analiza textelor, elaborarea de prognoze și examinarea gradului de răspândire a tehnologiei. În cadrul fluxului de lucru în sectorul financiar, cercetătorii au început să experimenteze, utilizând IA pentru a analiza piețele titlurilor de valoare, activitatea bancară și plățile digitale. Primele rezultate par să fie diferite de cele generate de modelele standard, cu implicații asupra stabilității financiare și asupra stabilirii costurilor împrumuturilor.

Rezultatele activității de cercetare în cadrul BCE s-au menținut la un nivel ridicat. În total, experții BCE au publicat 158 de lucrări în seria Caietelor de studii ale BCE (Working Paper Series) și 12 articole în Buletinul de cercetare (Research Bulletin). Numeroase Caiete de studii au fost, de asemenea, publicate extern în reviste academice. În paralel, analizele realizate în cadrul activității de cercetare coordonate de Programul de cercetare juridică (Legal Research Programme) al BCE au fost publicate în reviste internaționale de renume, iar BCE chiar a publicat o colecție specială de lucrări cu privire la aspectele juridice ale consolidării autonomiei UE.

9 Activități și atribuții de natură juridică

Prezentul capitol vizează jurisdicția Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) referitoare la BCE, oferind informații despre avizele BCE și cazurile de nerespectare a obligației de consultare a BCE în privința unor proiecte legislative din domeniile sale de competență. De asemenea, prezintă rapoarte privind monitorizarea de către BCE a respectării interdicțiilor de finanțare monetară și de acces privilegiat.

9.1 Jurisdicția Curții de Justiție a Uniunii Europene referitoare la BCE

În luna februarie 2025, CJUE a respins un recurs formulat împotriva respingerii de către Tribunal a unei acțiuni în despăgubire împotriva BCE, în urma unei declarații publice a președintei BCE în cadrul unei conferințe de presă (C-11/24 P)^[94]. Curtea a confirmat că, pentru a antrena o răspundere extracontractuală din partea BCE în temeiul articolului 340 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), este necesar să se constate o încălcare suficient de gravă a unei norme de drept destinate să confere drepturi particularilor. Curtea a constatat că dispozițiile juridice invocate, referitoare la repartizarea competențelor între organele BCE și la obiectivele politicii monetare, nu conferă drepturi particularilor și, prin urmare, BCE nu este răspunzătoare pentru despăgubiri. De asemenea, Curtea a confirmat constatarea Tribunalului potrivit căreia nu a fost stabilită nicio legătură de cauzalitate între acea declarație publică și pierderile financiare pretinse. Prin urmare, ordonanța reiterează limitele răspunderii BCE pentru comunicările în domeniul politicii monetare în temeiul legislației Uniunii Europene (UE), contribuind la securitatea juridică în privința executării mandatului său instituțional.

În luna iulie 2025, CJUE a confirmat că BCE a interpretat și a aplicat în mod corect legea italiană de punere în aplicare a Directivei privind redresarea și rezoluția bancară^[95] atunci când a plasat Banca Carige sub administrare temporară (cauzele conexate C-777/22 P și C-789/22 P). Curtea a clarificat faptul că, atunci când BCE aplică legislația națională care transpune o directivă UE unei bănci aflate sub supravegherea sa directă – după cum se prevede la articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul privind Mecanismul unic de supraveghere (MUS)^[96] –, aceasta trebuie să interpreteze normele naționale respective în conformitate atât cu directiva, cât și cu legislația UE în ansamblu. Aceste recursuri formulate de BCE și de Comisia Europeană priveau hotărârea anterioară a Tribunalului, pronunțată în cauza T 502/19, Corneli împotriva BCE, formulată de un acționar minoritar care a contestat decizia BCE de a numi administratori temporari pentru Banca Carige. În ceea ce privește admisibilitatea, CJUE a confirmat concluzia Tribunalului în sensul că, în anumite circumstanțe, acționarii entităților supravegheate pot avea calitate procesuală activă pentru a contesta deciziile de supraveghere ale BCE, în special atunci când deciziile respective afectează exercitarea drepturilor lor administrative. CJUE a anulat hotărârea Tribunalului din anul 2022 și a trimis cauza spre rejudecare.

9.2 Avize BCE și cazuri de neconsultare a BCE

Articolul 127 alineatul (4) și articolul 282 alineatul (5) din TFUE prevăd obligativitatea consultării BCE în legătură cu orice proiect de act al Uniunii și orice proiect de reglementare la nivel național în domeniile care sunt de competența sa. Toate avizele BCE sunt publicate pe EUR-Lex.

În anul 2025, s-au înregistrat nouă cazuri clare și importante de nerespectare a obligației de consultare a BCE asupra unor proiecte legislative. Două cazuri de neconsultare s-au referit la legislația Uniunii Europene, iar șapte, la legislația națională. BCE a adoptat avize din proprie inițiativă în ambele cazuri de nerespectare a obligației de consultare a BCE asupra unor proiecte legislative ale UE și în șase din cele șapte cazuri de neconsultare referitoare la proiecte legislative naționale.

Primul caz privind un act juridic al UE se referea la o propunere de directivă a UE privind amânarea cu doi ani a termenului-limită pentru implementarea de către statele membre a cerințelor privind raportarea de către întreprinderi a unor anumite informații privind durabilitatea și a cerințelor privind diligența necesară. S-a considerat că acest caz este clar și important din cauza relevanței sale pentru implementarea politicii monetare, supravegherea prudențială a instituțiilor de credit, implementarea fără sincope a politicilor adoptate de autoritățile competente în ceea ce privește stabilitatea sistemului financiar, precum și colectarea informațiilor statistice.

Al doilea caz privind un act juridic al UE viza o propunere de regulament a UE privind anumite cerințe de raportare în domeniul serviciilor financiare și al sprijinului pentru investiții. S-a considerat că acest caz este clar și important din cauza impactului potențial al regulamentului asupra raportării și a schimbului de date de supraveghere.

Primul caz național de neconsultare se referă la o lege bulgară care prevedea măsuri împotriva finanțării terorismului, a proliferării armelor de distrugere în masă și a spălării banilor. S-a considerat că acest caz este clar și important deoarece se referă la o lege națională cu implicații asupra competenței exclusive a BCE de a acorda și retrage autorizații în cadrul MUS. Următoarele trei cazuri naționale se referă la legi croate, elene și maghiare care, printre altele, reglementează accesul cetățenilor la numerar. S-a considerat că aceste cazuri sunt clare și importante deoarece accesul suficient și eficace la serviciile cu numerar este necesar pentru a menține eficacitatea statutului de mijloc legal de plată al numerarului. Al cincilea caz național se referă la o lege maghiară privind reziliența entităților critice. S-a considerat că acest caz este clar și important deoarece obligațiile și competențele de supraveghere stabilite prin legile relevante exercită un impact asupra independenței Magyar Nemzeti Bank, în conformitate cu articolul 130 din TFUE. Al șaselea caz național se referă la o lege maghiară care afectează Magyar Nemzeti Bank. S-a considerat că acest caz este clar și important din cauza impactului său asupra organelor de decizie ale Magyar Nemzeti Bank, a interdicției de finanțare monetară și a activităților permise ale fundațiilor înființate de Magyar Nemzeti Bank. Al șaptelea caz național se referă la o lege maghiară care, în contextul transpunerii Directivei revizuite privind cerințele de capital (CRD)^[97], face referire la durata mandatului viceguvernatorilor și la anumite cerințe referitoare la numirea și demiterea acestora. S-a considerat că acest caz este clar și important din cauza impactului său asupra organelor de decizie ale Magyar Nemzeti Bank și a independenței Magyar Nemzeti Bank.

BCE a adoptat opt avize cu privire la propuneri legislative ale UE, care au acoperit teme precum: (i) un ciclu de decontare mai scurt în UE; (ii) cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit referitoare la operațiunile de finanțare prin titluri de valoare în conformitate cu indicatorul de finanțare stabilă netă; (iii) simplificarea cerințelor de raportare, de diligență și de taxonomie în materie de durabilitate aplicabile întreprinderilor: (iv) statisticile nefinanciare referitoare la bunurile imobile comerciale; (v) introducerea monedei euro în Bulgaria; (vi) programul „Pericles V” pentru protecția monedei euro împotriva falsificării; (vii) securitizare simplă și transparentă și cerințele de capital aferente; și (viii) simplificarea anumitor norme de guvernanță economică.

BCE a adoptat 37 de avize cu privire la proiecte legislative naționale. Avizele cu privire la legislația națională tratează adesea mai multe subiecte, în funcție de domeniul de aplicare al legii naționale în privința căreia este consultată BCE^[98]. BCE a adoptat:

• 17 avize cu privire la băncile centrale naționale, inclusiv la dreptul de proprietate asupra rezervelor de aur, durata mandatului și componența organelor de decizie, prevenirea conflictelor de interese, normele privind repartizarea profitului, conturile de trezorerie, participarea la MUS, responsabilitățile în timpul unei crize civile, aplicarea cerințelor de securitate și reziliență cibernetică, finanțarea cotei de participare a unui stat membru la capitalul Fondului Monetar Internațional, precum și fundațiile și pensiile;
• opt avize cu privire la numerar, inclusiv accesul la servicii cu numerar, limitele de numerar, statutul de mijloc legal de plată al numerarului și stabilirea unui drept constituțional pentru efectuarea plăților cu numerar;
• șapte avize cu privire la independența în materie de supraveghere și prevenirea conflictelor de interese;
• trei avize cu privire la taxe bancare cu scop special sau taxe pe tranzacțiile financiare;
• două avize cu privire la accesul la sistemele de plăți;
• două avize cu privire la procedura de evaluare a fuziunilor, cesiunilor și achizițiilor;
• un aviz cu privire la reziliența operațională digitală în domeniul plăților;
• un aviz cu privire la supravegherea furnizorilor de servicii de mesagerie financiară;
• un aviz cu privire la portabilitatea conturilor IBAN;
• un aviz cu privire la acceptarea obligatorie a plăților fără numerar;
• un aviz cu privire la instituții de credit speciale cu un nivel mai scăzut al capitalului inițial, respectiv 1 milion EUR;
• un aviz cu privire la interacțiunea dintre legislația națională, MUS și normele bancare sectoriale;
• un aviz cu privire la ratele rezervelor minime obligatorii într-o țară din afara zonei euro;
• un aviz cu privire la asigurările împotriva inundațiilor;
• un aviz cu privire la planificarea de urgență într-o situație de criză civilă;
• un aviz cu privire la măsurile macroprudențiale aplicabile creditelor ipotecare.

9.3 Respectarea interdicțiilor de finanțare monetară și de acces privilegiat

În conformitate cu articolul 271 litera (d) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, BCE îi revine responsabilitatea de a monitoriza respectarea de către BCN din UE a interdicțiilor impuse de articolele 123 și 124 ale Tratatului și de Regulamentele (CE) nr. 3603/93^[99] și 3604/93^[100] ale Consiliului. Articolul 123 interzice BCE și BCN acordarea de credite pe descoperit de cont sau de orice alt tip de facilitate de credit autorităților publice și altor instituții sau organisme ale UE, precum și efectuarea de achiziții de pe piața primară de titluri de creanță emise de aceste instituții. Articolul 124 interzice orice măsură care nu se întemeiază pe considerente de ordin prudențial și care stabilește accesul privilegiat al autorităților publice și al instituțiilor sau organismelor UE la instituțiile financiare. În paralel cu Consiliul guvernatorilor BCE, Comisia Europeană urmărește respectarea acestor dispoziții de către statele membre ale UE.

De asemenea, BCE supraveghează achizițiile de pe piața secundară, de către băncile centrale din UE, ale titlurilor de creanță emise de sectorul public național, de sectoarele publice ale altor state membre, precum și de instituții și organisme ale UE. Conform expunerii de motive din Regulamentul (CE) nr. 3603/93 al Consiliului, achiziția de pe piața secundară a instrumentelor de natura datoriei emise de sectorul public nu trebuie să fie utilizată în scopul de a eluda obiectivul articolului 123 din Tratat.

Exercițiul de monitorizare al BCE aferent anului 2025 confirmă faptul că articolele 123 și 124 din Tratat au fost, în general, respectate.

BCE continuă să monitorizeze implicarea Magyar Nemzeti Bank în activitatea Bursei de valori din Budapesta, întrucât achiziționarea participației majoritare la această instituție de către banca centrală, în anul 2015, prezintă încă potențialul de a genera preocupări privind finanțarea monetară.

Finanțarea de către BCN a obligațiilor pe care sectorul public le are față de Fondul Monetar Internațional nu este considerată finanțare monetară cu condiția să rezulte în creanțe externe care au toate caracteristicile activelor de rezervă. Totuși, donațiile financiare precum cele efectuate în anii anteriori de Nationale Bank van België/Banque Nationale de Belgique și Banque de France prin intermediul Fondului Monetar Internațional vizând reducerea datoriilor pentru țările sărace puternic îndatorate nu au avut ca rezultat creanțe externe și, prin urmare, se impun în continuare măsuri corective.

Finanțarea unității spaniole de informații financiare (Servicio Ejecutivo de la Comisión de Prevención del Blanqueo de Capitales e Infracciones Monetarias – Sepblac) de către Banco de España nu este compatibilă cu interdicția de finanțare monetară, întrucât Sepblac este o entitate din sectorul public. Prin urmare, se impune revizuirea măsurilor referitoare la Sepblac, astfel încât să se asigure respectarea interdicției.

10 BCE în cadrul UE și în context internațional

Cele trei organe de decizie ale BCE (Consiliul guvernatorilor, Comitetul executiv și Consiliul general) au continuat să pregătească și să stabilească orientarea politicii monetare conform mandatului BCE pentru Europa. Totodată, BCE a menținut un dialog deschis și constructiv cu partenerii săi europeni și internaționali pe tot parcursul anului. Un element central al cadrului BCE de asumare a responsabilității este interacțiunea sa permanentă cu Parlamentul European, în special prin audieri periodice și corespondența cu Comisia pentru afaceri economice și monetare (ECON).

Din perspectiva relațiilor internaționale mai ample, BCE a sprijinit eforturile G20 de a consolida deopotrivă sectorul bancar și pe cel nebancar, precum și de a promova principalele angajamente asociate acordului Basel III, criptoactivele, plățile transfrontaliere și stabilitatea financiară. BCE a sprijinit, de asemenea, activitatea Fondului Monetar Internațional (FMI) prin contribuțiile sale în cadrul discuțiilor pe teme de politici relevante.

10.1 Procesul decizional al BCE

Consiliul guvernatorilor, principalul organ de decizie al BCE, s-a întrunit de 15 ori în 2025. Opt dintre aceste ședințe au fost dedicate, în principal, deciziilor de politică monetară sintetizate în Capitolul 2. Șapte dintre aceste reuniuni s-au desfășurat la Frankfurt, iar una a fost găzduită de Banca d’Italia la Florența. Celelalte șapte întruniri – dintre care una a avut loc la Frankfurt, iar restul s-au desfășurat prin videoconferință – s-au axat fie pe celelalte atribuții ale Eurosistemului prevăzute în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, precum operațiunile de piață, sistemele de plăți, stabilitatea financiară, statisticile și bancnotele, fie pe chestiuni interne. În special, au fost adoptate decizii strategice privind teme de interes major, precum cele prezentate în prezentul Raport anual: moneda euro digitală, temele și motivele pentru a treia serie de bancnote, introducerea euro în Bulgaria și simplificarea normelor bancare ale UE. Ședințele au fost adesea combinate cu seminare pe teme legate de politici specifice. Astfel de seminare oferă membrilor Consiliului guvernatorilor informații generale suplimentare și oferă posibilitatea realizării, într-o primă fază, a unor procese informale de reflecție și schimb de opinii, fără adoptarea unor decizii. Consiliul guvernatorilor a organizat, de asemenea, o reuniune strategică la Porto, în Portugalia, în luna mai 2025. Aceasta a fost dedicată evaluării strategiei de politică monetară pentru anul 2025 și a inclus un atelier de lucru privind moneda euro digitală.

Conform graficului de mai jos, Consiliul guvernatorilor a adoptat, de asemenea, o serie de decizii prin procedură scrisă. În 2025, s-au derulat 456 de proceduri scrise cu privire la aspecte legate de activitatea băncilor centrale^[101] și 948 de proceduri scrise pe teme de supraveghere bancară.

Componența Consiliului guvernatorilor s-a modificat pe parcursul anului 2025. Autoritățile naționale competente au desemnat trei noi guvernatori: Martin Kocher (Oesterreichische Nationalbank), Olaf Sleijpen (De Nederlandsche Bank) și Álvaro Santos Pereira (Banco de Portugal). În plus, doi membri – Mārtiņš Kazāks (Latvijas Banka) și Olli Rehn (Suomen Pankki) – au fost realeși pentru un nou mandat în Consiliul guvernatorilor.

După cum s-a anunțat la 8 iulie 2025, Bulgaria a aderat la zona euro la 1 ianuarie 2026. Dimitar Radev, în calitate de guvernator al Българска народна банка (Banca Națională a Bulgariei), a devenit noul membru al Consiliului guvernatorilor. În contextul pregătirilor pentru aderarea Bulgariei la zona euro, acesta a fost informat, începând cu luna septembrie 2025, cu privire la activitatea decizională a BCE și a participat la ședințe în calitate de observator. În ceea ce privește rotația drepturilor de vot în cadrul Consiliului guvernatorilor, guvernatorul bulgar a intrat în grupul care reunește 16 bănci centrale din țările mai mici ale zonei euro, care dispun în comun de 11 drepturi de vot.

Comitetul executiv este organul de decizie responsabil cu pregătirea ședințelor Consiliului guvernatorilor, cu implementarea deciziilor de politică monetară și a altor decizii, precum și cu gestionarea activității zilnice a BCE. Majoritatea deciziilor au fost în continuare adoptate în cadrul ședințelor sale care se desfășoară săptămânal, marți dimineața. În anul 2025, Comitetul executiv a organizat 42 de ședințe și a analizat 977 de puncte de pe ordinea de zi, care au inclus toate atribuțiile BCE, precum și chestiuni interne (de exemplu, cele legate de resurse umane, buget, IT și administrative). De asemenea, procedurile scrise au fost utilizate pentru punctele informative sau pentru adoptarea deciziilor de rutină, iar anumite decizii au fost luate pe baza delegării din partea Consiliului guvernatorilor.

Graficul 10.1

Numărul de puncte de pe ordinea de zi a ședințelor, pe organ de decizie

Graficul 10.2

Numărul procedurilor scrise, pe organ de decizie

(excluzând procedurile scrise aferente supravegherii bancare)

Consiliul general – care, în calitate de organ tranzitoriu, include și guvernatorii băncilor centrale naționale (BCN) din afara zonei euro – s-a reunit de patru ori pe parcursul anului 2025. Membrii acestuia au analizat evoluțiile macroeconomice, monetare și financiare din cadrul UE și au făcut schimburi de opinii pe teme specifice, relevante pentru toate BCN. Totodată, procedurile scrise au fost folosite pentru consultarea sau informarea membrilor Consiliului general cu privire la punctele care se află în sfera mandatului său. Tot în 2025, Consiliul General a decis ca, începând cu 2026, frecvența reuniunilor sale să fie redusă la două pe an.

10.2 Asumarea responsabilității de către BCE

BCE se bucură de independență în temeiul Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), ceea ce înseamnă că BCE își poate îndeplini mandatul cu privire la stabilitatea prețurilor fără interferențe de natură politică. Independența BCE implică obligația acesteia de a răspunde pentru acțiunile sale în fața cetățenilor Uniunii Europene, reprezentați de Parlamentul European și de funcționarii săi aleși. Practicile BCE în materie de asumare a responsabilității, întemeiate pe articolul 284 alineatul (3) din TFUE, asigură un dialog bidirecțional între BCE și Parlamentul European, ceea ce permite BCE să își argumenteze politicile și deciziile și să fie receptivă la preocupările exprimate de reprezentanții aleși ai cetățenilor. Nu în ultimul rând, controlul jurisdicțional din partea Curții de Justiție a Uniunii Europene completează cadrul BCE de asumare a responsabilității.

În anul 2025, președinta BCE a participat la patru audieri periodice ale Comisiei ECON. De asemenea, președinta BCE a luat parte la dezbaterea plenară privind Raportul anual 2023 al BCE. Vicepreședintele BCE a prezentat Comisiei ECON Raportul anual 2024 al BCE în luna aprilie. Tot atunci, BCE a publicat și feedbackul privind contribuția furnizată de Parlamentul European în cadrul rezoluției sale referitoare la Raportul anual 2023. Pe parcursul anului, BCE a răspuns unui număr de 15 întrebări adresate în scris de deputați ai Parlamentului European. Aceste întrebări au acoperit subiecte precum politica monetară, perspectivele economice, moneda euro digitală și aspecte instituționale. În luna octombrie 2025, o delegație a Comisiei ECON a participat la vizita anuală organizată de BCE la sediul său din Frankfurt pe Main.

În decursul anului 2025, BCE a continuat să colaboreze îndeaproape cu Parlamentul European în ceea ce privește moneda euro digitală. Piero Cipollone, membru al Comitetului executiv, a participat la patru schimburi de opinii cu Comisia ECON pentru a oferi informații actualizate despre progresele înregistrate în desfășurarea acestui proiect. În plus, președintele și membrii Comisiei ECON au primit notificări cu privire la toate evoluțiile importante înregistrate de moneda euro digitală. BCE a furnizat, de asemenea, analize și informații tehnice deputaților Parlamentului European pentru a sprijini procesul legislativ în derulare privind moneda euro digitală.

Conform Sondajului Eurobarometru din primăvara anului 2025, 83% dintre respondenții din zona euro și-au arătat susținerea pentru moneda unică, nivel care stabilește un nou maxim istoric^[102]. Sprijinul s-a menținut la un nivel ridicat și în ediția sondajului din toamna anului 2025, 82% dintre respondenți exprimându-și sprijinul pentru moneda euro. BCE își menține angajamentul de a avea interacțiuni constructive cu Parlamentul European și cetățenii din zona euro. Prin explicarea deciziilor sale, prin răspunsurile la preocupările manifestate de public și prin păstrarea unui dialog deschis, BCE urmărește consolidarea încrederii și îndeplinirea cu eficacitate a obligațiilor sale de asumare a responsabilității.

10.3 Relațiile internaționale

G20

În perioada mandatului Africii de Sud la președinția G20 în anul 2025 – axată pe solidaritate, egalitate și sustenabilitate –, economia mondială s-a confruntat cu influențe nefavorabile exercitate de nivelul ridicat și volatilitatea tarifelor impuse de SUA, de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și de conflictele din Orientul Mijlociu. În acest context, președinția a încurajat cooperarea multilaterală între membrii G20. Aceștia au convenit asupra unui comunicat în luna iulie, a unei declarații ministeriale privind sustenabilitatea datoriei în luna octombrie și asupra Declarației liderilor G20 de la Johannesburg din 22-23 noiembrie 2025. Președinția a plasat Africa și Sudul Global în centrul preocupărilor G20. Prioritățile cheie au inclus sustenabilitatea datoriei, creșterea finanțării acțiunilor climatice și accesul echitabil la mineralele critice, precum și promovarea cooperării în materie de politici în privința creșterii economice favorabile incluziunii, securității alimentare și inteligenței artificiale. BCE a declarat că asigurarea unor condiții de concurență echitabile la nivelul tuturor jurisdicțiilor este esențială pentru atenuarea efectelor de contagiune la nivel transfrontalier și menținerea stabilității financiare. Aceasta a salutat angajamentele privind Foaia de parcurs a G20 pentru consolidarea plăților transfrontaliere și implementarea integrală și în timp util a reformelor și a standardelor internaționale convenite, inclusiv a acordului Basel III. BCE a salutat, de asemenea, acceptarea recomandărilor Consiliului pentru Stabilitate Financiară (CSF) privind acordarea, de către bănci, de împrumuturi intermediarilor financiari nebancari (IFN) în scopuri de investire, precum și examinarea de către CSF a punerii în aplicare a recomandărilor sale de nivel înalt privind criptoactivele și monedele digitale stabile. În plus, BCE a încurajat continuarea activității de reglementare a IFN, care ar trebui să fie susținută de îmbunătățirea schimburilor de date și informații la nivel transfrontalier, în vederea asigurării unei implementări eficace și a reducerii riscurilor sistemice.

Aspecte de politici referitoare la FMI și la arhitectura financiară internațională

În contextul eforturilor de adaptare și de îmbunătățire a arhitecturii financiare internaționale, în calitate de bancă centrală importantă, BCE a continuat să dețină un rol activ în discuțiile pe teme de politici din cadrul FMI^[103] despre aspecte relevante pentru mandatul său. FMI a demarat trei analize majore care urmează să fie finalizate în anul 2026. Evaluarea elaborării și a condiționalităților programelor (Review of Program Design and Conditionality) vizează îmbunătățirea programelor de creditare pentru a sprijini mai bine viabilitatea externă și reziliența țărilor debitoare. Evaluarea cuprinzătoare a activității de monitorizare (Comprehensive Surveillance Review) va analiza domeniul dinamic al monitorizării și va stabili prioritățile pentru următorii cinci ani. În cadrul revizuirii Programului de evaluare a sectorului financiar (Financial Sector Assessment Program – FSAP) vor fi analizate eficacitatea acestuia în abordarea domeniilor marcate de vulnerabilități sporite, gradul de acoperire a IFN și impactul consultanței privind politicile oferite de FMI. BCE este implicată în mod activ în aceste evaluări.

FMI și-a continuat, de asemenea, activitatea în vederea implementării celei de-a șaisprezecea revizuiri generale a cotelor de participare (care va majora cu 50% resursele FMI provenind din plata cotelor de participare), urmărind totodată elaborarea, în anul 2026, a unui set de principii care să orienteze discuțiile viitoare privind cotele și guvernanța FMI, inclusiv cea de-a șaptesprezecea revizuire generală a cotelor de participare. În ceea ce privește resursele destinate fondurilor administrate de FMI, s-au înregistrat progrese suplimentare în direcția furnizării asistenței financiare asumate – fie sub formă de drepturi speciale de tragere, fie sub formă de contribuții echivalente – Facilității de Creștere Economică și Reducere a Sărăciei (Poverty Reduction and Growth Trust – PRGT) și Fondului de reziliență și sustenabilitate (Resilience and Sustainability Trust – RST), majoritatea angajamentelor fiind acum îndeplinite. Statele membre ale UE și BCN ale acestora contribuie semnificativ la aceste fonduri.

În anul 2025 a continuat intensificarea eforturilor la nivel internațional în vederea soluționării provocărilor în materie de îndatorare. FMI și Banca Mondială au înregistrat progrese în ceea ce privește sprijinirea țărilor cu niveluri sustenabile ale datoriei, dar care se confruntă cu presiuni legate de serviciul datoriei. FMI a demarat revizuirea Cadrului de sustenabilitate a datoriei pentru țările cu venituri mici, iar Masa rotundă privind datoria suverană globală a publicat Ghidul privind restructurarea datoriilor (Debt Restructuring Playbook)^[104] pentru a îmbunătăți în continuare predictibilitatea și oportunitatea restructurării datoriilor. BCE sprijină eforturile instituțiilor financiare internaționale de asigurare a progreselor referitoare la sustenabilitatea datoriilor.

Caseta 8
Rolul internațional al monedei euro

O monedă internațională este cea utilizată pe scară largă, în afara jurisdicției sale de origine. Astfel de monede îndeplinesc la nivel global funcțiile de mijloc de plată, mijloc de tezaurizare și unitate de cont pentru stabilirea prețurilor contractelor și activelor. Băncile centrale din întreaga lume dețin rezerve în monede internaționale, iar companiile și populația le utilizează în scopuri comerciale și pentru împrumuturi, investiții și economisire, în paralel cu monedele naționale.

De la introducerea sa, moneda euro și-a menținut poziția de a doua cea mai importantă monedă internațională, după dolarul SUA (Graficul A). BCE publică o evaluare anuală privind rolul internațional al monedei euro, în care se prezintă un indice compozit, calculat ca medie aritmetică simplă a ponderii euro într-o gamă largă de indicatori. Acest indice s-a stabilizat în intervalul 18-20% atât la cursul de schimb constant, cât și la cel actual, începând cu anul 2017, după o creștere inițială în anii care au succedat introducerea monedei unice (Graficul B).

Graficul A

Situația sistemului monetar internațional

Moneda euro rămâne a doua cea mai importantă monedă în cadrul sistemului monetar internațional

(procente; T4 2024)

Evoluțiile geopolitice recente generează atât provocări, cât și oportunități în ceea ce privește rolul internațional al monedei euro. Pe de o parte, unele bănci centrale și-au intensificat achizițiile de aur, țările BRICS caută alternative la sistemele de plăți transfrontaliere tradiționale, iar administrația SUA sprijină utilizarea la nivel mondial a monedelor digitale stabile bazate pe dolar. Pe de altă parte, consolidarea credibilității geopolitice a Europei și refacerea capacității sale de putere militară și de constrângere (hard power) ar trebui să contribuie, de asemenea, la întărirea încrederii globale în moneda euro. Totodată, tarifele impuse de administrația americană la începutul lunii aprilie 2025 au condus la o depreciere pronunțată a dolarului SUA, concomitent cu majorarea ratelor dobânzilor pe termen lung – o corelație rară între diferite clase de active. Acest fapt sugerează că investitorii ar putea analiza din ce în ce mai atent rolul dolarului american ca activ de refugiu (safe haven), cu posibile implicații pentru configurația sistemului monetar internațional.

Graficul B

Indicele compozit al rolului internațional al monedei euro

Rolul internațional al monedei euro a rămas, în linii mari, stabil în ultimul deceniu

(procente; la cursul de schimb constant și cel actual din T4 2024; medii mobile pe patru trimestre)

O schimbare în această configurație ar putea determina creșterea importanței rolului internațional al monedei euro, fapt care ar avea efecte favorabile asupra zonei euro. În primul rând, o cerere mai mare pentru titlurile de natura datoriei denominate în euro ar permite autorităților guvernamentale și întreprinderilor accesul la finanțare la costuri mai scăzute. În al doilea rând, o pondere mai mare a comerțului denominat în euro ar proteja zona euro împotriva fluctuațiilor cursului de schimb. În al treilea rând, o monedă euro mai puternică la nivel internațional ar consolida autonomia strategică a Europei și ar contribui la protejarea acesteia împotriva sancțiunilor sau a altor măsuri coercitive.

Cu toate acestea, moneda euro va avea un rol mai important doar dacă va fi susținută prin politici adecvate. O prioritate majoră pentru factorii de decizie la nivel european o reprezintă promovarea uniunii economiilor și investițiilor, astfel încât potențialul piețelor financiare europene să fie pe deplin valorificat. Eliminarea barierelor din cadrul UE este esențială pentru creșterea adâncimii și lichidității piețelor de finanțare în euro, ceea ce reprezintă o condiție prealabilă pentru utilizarea mai extinsă a monedei euro. Emisiunea planificată de obligațiuni la nivelul UE – în contextul în care Europa își asumă responsabilitatea pentru propria apărare – ar putea contribui în mod semnificativ la atingerea acestor obiective.

BCE își îndeplinește, de asemenea, rolul său. Într-un mediu geopolitic mai volatil, accelerarea dezvoltării monedei euro digitale este esențială pentru consolidarea suveranității europene. Îmbunătățirea sistemelor de plăți transfrontaliere între euro și alte monede va conduce, de asemenea, la creșterea rezilienței. Totodată, furnizarea de soluții pentru decontarea tranzacțiilor financiare de tip wholesale, înregistrate pe platforme bazate pe tehnologia registrelor distribuite (distributed ledger technology) în banii băncii centrale, va spori atât eficiența piețelor financiare europene, cât și atractivitatea globală a monedei euro. În plus, liniile de furnizare de lichiditate în euro băncilor centrale din afara zonei euro semnalează disponibilitatea BCE de a oferi un mecanism de sprijin în condiții de criză pe piețe, cu scopul de a proteja transmisia politicii monetare, contribuind totodată la utilizarea mai extinsă a monedei euro în tranzacțiile financiare și comerciale din întreaga lume.

Nu în ultimul rând, atractivitatea monedei euro la nivel mondial se bazează pe politicile solide din zona euro, pe instituții puternice, guvernate de reguli și pe credibilitate în termeni geopolitici. Respectarea statului de drept rămâne un aspect esențial pentru menținerea și chiar consolidarea încrederii internaționale în moneda euro.

11 Promovarea eticii, a bunei guvernanțe și a sustenabilității sociale și ecologice

În calitate de instituție publică, BCE răspunde în fața cetățenilor UE și a funcționarilor aleși ai acestora. Această responsabilitate include comunicarea și interacțiunea eficace cu diferite categorii de public, menținerea celor mai înalte standarde etice și de transparență, analiza efectelor riscurilor climatice și a celor legate de natură și consolidarea capacității de acțiune a angajaților săi.

11.1 Factorii de mediu, sociali și de guvernanță

Principalele evoluții din 2025 în ceea ce privește factorii de mediu, sociali și de guvernanță (ESG) sunt descrise în continuare în prezentul capitol. Secțiunea 11.2 prezintă în detaliu modul în care BCE depune eforturi pentru consolidarea permanentă a cadrelor sale de guvernanță, inclusiv prin cooperarea strânsă cu instituțiile similare la nivel european și internațional pentru consolidarea eticii, integrității și bunei conduite. Secțiunea 11.3 prezintă inițiativele BCE de intensificare a activităților sale de comunicare, precum și de creștere a transparenței și accesibilității pentru publicul larg. Secțiunea 11.4 prezintă principalele evoluții din 2025 în domeniul managementului resurselor umane și furnizează informații esențiale despre diversitatea angajaților BCE. În cele din urmă, Secțiunea 11.5 analizează activitatea BCE în materie de climă și natură și oferă detalii cu privire la publicații specializate în acest domeniu.

BCE abordează riscurile climatice ca parte a cadrelor sale de gestionare atât a riscurilor financiare, cât și a celor nefinanciare, astfel cum sunt descrise în secțiunea privind gestionarea riscurilor din Conturile anuale ale BCE 2025.

Informații suplimentare cu privire la aceste teme pot fi găsite în alte secțiuni ale prezentului Raport anual și pe website-ul BCE (Tabelul 11.1 de mai jos).

11.2 Consolidarea eticii și a integrității

Biroul de conformitate și guvernanță (BCG) al BCE sprijină Comitetul executiv în ceea ce privește protejarea integrității și a reputației BCE, promovarea standardelor etice de conduită și creșterea gradului de asumare a responsabilității și a nivelului de transparență.

Comitetul de etică și conformitate a continuat să sprijine instituțiile din cadrul Eurosistemului și al Mecanismului unic de supraveghere (MUS) în ceea ce privește punerea în aplicare a Orientărilor în materie de etică. Demersul său a constat, printre altele, în furnizarea de orientări referitoare la restricțiile privind tranzacțiile financiare private, cât și conflictele de interese asociate aspectelor legate de activitățile externe și concediul fără plată. Comitetul a organizat, de asemenea, sesiuni tematice cu lectori externi. La aceste sesiuni au asistat peste 50 de organizații și instituții publice diferite întrucât au fost invitate să participe și instituții din afara Eurosistemului și a MUS. În anul 2025, Comitetul a înființat un grup operativ specific privind etica și inteligența artificială (IA). Acest grup operativ a elaborat principii directoare, fără caracter obligatoriu, menite să încurajeze proiectarea și utilizarea etică și responsabilă a sistemelor de IA și să ofere orientări practice instituțiilor din cadrul Eurosistemului și al MUS. În concordanță cu angajamentul său de a promova conștientizarea aspectelor de etică și integritate, Comitetul a întocmit un chestionar privind cunoștințele legate de etică și a organizat o sesiune cu lectori externi care au abordat aspecte precum etica, încrederea publicului și comportamentul uman din perspectiva științei comportamentale. Participarea personalului din cadrul Eurosistemului și al MUS la ambele inițiative a fost ridicată.

La nivel european, BCG a colaborat cu alte instituții, organisme și agenții ale UE pentru organizarea în premieră a Zilei eticii interinstituționale. La eveniment au luat parte peste 600 de colegi, reprezentând 15 instituții diferite. Șeful Biroului de conformitate și guvernanță al BCE a participat alături de reprezentanții altor instituții la un grup de dezbateri privind modul în care etica afectează cultura organizațională. La nivel internațional mai larg, BCE s-a implicat activ în schimbul de cunoștințe și în adoptarea celor mai bune practici în cadrul Rețelei de etică a organizațiilor multilaterale (ENMO). BCE, în calitate de vicepreședinte al rețelei, a participat la întrunirile, grupurile de lucru și reuniunea anuală a membrilor rețelei, aceasta din urmă fiind găzduită de Banca Asiatică de Investiții în Infrastructură. Colaborarea internațională în cadrul rețelei a creat condiții favorabile pentru adoptarea Standardelor de bune practici pentru funcțiile de etică în luna aprilie 2025.

Programele de integrare destinate noilor angajați s-au derulat în mod obișnuit. În plus, BCG a organizat cursuri de formare adaptate unor funcții operaționale specifice, precum și sesiuni de actualizare a cunoștințelor cu privire la normele aplicabile tranzacțiilor financiare private. Printre inițiativele de conștientizare și informare generală s-a numărat Ziua Mondială a Eticii, eveniment cu frecvență anuală cu ocazia căruia au fost instalate standuri disponibile tuturor angajaților BCE.

Numărul de solicitări adresate Biroului de conformitate și guvernanță a crescut de la 3 070 în anul 2024 la 3 532 în anul 2025 (Graficul 11.1), ca urmare a inițiativelor de conștientizare și a eforturilor susținute de creare a unor instrumente digitale intuitive. Similar anilor anteriori, verificările anuale ale conformității realizate de BCG au confirmat faptul că personalul și înalții funcționari ai BCE au continuat să respecte normele privind tranzacțiile financiare private.

Graficul 11.1

Prezentare generală a cererilor de consiliere primite din partea personalului BCE în cursul anului 2025

Comitetul de etică independent al BCE, alături de Comitetul de audit al instituției, completează structura de guvernanță a BCE. Acesta oferă consiliere înalților funcționari ai BCE cu privire la chestiuni de etică, în principal cu referire la activitățile private și angajarea remunerată post-mandat, și analizează declarațiile de interese ale acestora. De asemenea, Comitetul monitorizează evoluțiile în domeniul eticii și al conduitei adecvate la nivel european și internațional.

În anul 2025, acesta a evaluat conformitatea cu normele privind tranzacțiile financiare private efectuate de către înalții funcționari ai BCE, prin intermediul declarațiilor de interese, și a emis 35 de avize, dintre care 15 cu privire la restricțiile postangajare (unele dintre acestea incluzând recomandări privind respectarea perioadelor de incompatibilitate. Avizele Comitetului de etică sunt publicate pe website-ul BCE la șase luni de la data emiterii acestora.

11.3 Comunicarea și transparența

Perioada analizată a fost marcată de un context dificil, care a îngreunat în mod deosebit activitățile de comunicare. Incertitudinile economice pronunțate, tensiunile geopolitice, ascensiunea populismului și reluarea dezbaterilor privind independența băncii centrale au coincis cu intensificarea presiunilor legate de finanțarea securității, a stabilității și a creșterii economice în Europa. Cu toate acestea, rezultatele politicilor fundamentale ale BCE au contribuit la transmiterea unui mesaj menit să ofere asigurări. Inflația a fost readusă cu succes la valori situate în jurul țintei BCE de 2%, politica monetară era bine calibrată, iar sistemul bancar din zona euro a rămas rezilient. Totuși, este posibil ca aceste reușite să fi trecut neobservate de o mare parte a publicului. În ansamblu, prețurile s-au menținut la un nivel mai ridicat decât cel înregistrat anterior episodului de creștere pronunțată a inflației, deși nu au mai crescut la fel de rapid. Această evoluție a stat la baza preocupărilor persistente în rândul europenilor cu privire la costul vieții, inflație și bugetele gospodăriilor. În plus, cererile tot mai insistente vizând simplificarea sau chiar dereglementarea totală în sectorul financiar au necesitat un răspuns argumentat, echilibrat și comunicat corespunzător. Nu în ultimul rând, comunicarea internă adecvată a fost necesară pentru noile cadre ale BCE privind cariera și relațiile cu personalul, precum și pentru procesul amplu de relocare din Eurotower într-o nouă clădire, însoțit de introducerea unui concept inovator al spațiului de lucru.

Având în vedere provocările actuale, BCE s-a angajat să se adapteze în continuare la contextul dinamic al comunicării, după cum s-a confirmat în evaluarea din 2025 a strategiei de politică monetară. Acest exercițiu a inclus o trecere în revistă a eforturilor depuse în vederea modernizării activității de comunicare a BCE începând cu evaluarea strategiei din 2021. Evaluarea a arătat o creștere a gradului de conștientizare a publicului cu privire la obiectivul BCE de menținere a stabilității prețurilor și a constatat că BCE și băncile centrale naționale au depus eforturi notabile pentru a spori interacțiunea cu publicul și activitățile de informare destinate acestuia, precum și pentru a îmbunătăți lizibilitatea și accesibilitatea comunicărilor acestora. Înțelegerea activității Eurosistemului și a modului de funcționare a economiei și a sectorului financiar rămâne însă limitată în rândul publicului larg. În consecință, BCE și-a reconfirmat angajamentul de a explica cât mai clar posibil tuturor categoriilor de public strategia și deciziile sale de politică monetară.

Tot mai multe dovezi arată că transmisia politicii monetare în economie ar putea fi mai eficace dacă publicul consumator ar avea, în general, o mai bună înțelegere a economiei și a rolului băncilor centrale^[106], ceea ce face din promovarea alfabetizării financiare un domeniu principal de interes. Sinergiile și beneficiile cooperării la nivelul Eurosistemului în acest domeniu ar putea oferi o posibilă cale de urmat. Un exemplu în acest sens a fost lansarea, cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii din 2025, a celor cinci angajamente menite să promoveze agenda alfabetizării financiare.

Adaptarea comunicării prin abordări inovatoare

În luna ianuarie 2025, BCE a lansat Espresso Economics, canalul său de YouTube orientat în principal către publicul tânăr. Materialele video explică noțiuni economice de bază în termeni simpli și într-o manieră atractivă. Cele mai populare s-au dovedit a fi temele legate de experiențele cotidiene ale tinerilor, de exemplu de ce tinerii consideră că prețurile cresc atât de mult și că achiziționarea unei locuințe a devenit prohibitiv de costisitoare sau preocupările legate de locurile de muncă în era inteligenței artificiale și munca în economia „la cerere” (gig economy). În mod similar, materialele video care explică în termeni accesibili teme de actualitate – pe baza analizelor realizate de experții BCE – au avut, de asemenea, o audiență largă. Printre acestea s-au numărat materiale video despre cum afectează schimbările climatice prețurile alimentelor, ce înseamnă tarifele pentru economie sau cum funcționează economia atenției.

Anul 2025 a marcat două momente de referință pentru Podcastul BCE: publicarea celui de-al 100-lea episod și atingerea pragului de un milion de ascultări pentru întreaga serie. Pentru a ține pasul cu preferințele în schimbare ale ascultătorilor, BCE a continuat să modernizeze atât formatul, cât și conținutul podcastului.

În aceeași ordine de idei, Blogul BCE, unde atât membrii Comitetului executiv al BCE, cât și experții își prezintă opiniile și analizele, a abordat, de asemenea, teme de actualitate. Acestea au variat de la reacția consumatorilor europeni la tarifele impuse de SUA și rolul lucrătorilor străini în stimularea creșterii economice până la impactul valurilor de căldură asupra prețurilor sau riscurile la adresa Europei asociate monedelor digitale stabile. Articolele de pe blog au fost preluate în număr mare de mass-media internațională de largă audiență, ceea ce arată eficacitatea acestui canal în facilitarea accesului unui public mai larg la opiniile și analizele BCE.

BCE și sediul său principal au continuat să atragă vizitatori din întreaga Europă și din alte părți ale lumii. În anul 2025, peste 23 000 de vizitatori au participat la aproape 700 de activități, inclusiv la prelegeri și tururi ale Centrului pentru vizitatori al BCE, unde au fost adăugate noi exponate. A fost publicat un nou material video intitulat „Despre BCE”, care îi invită pe vizitatori, atât din mediul online, cât și din cel offline, să înțeleagă mai bine modul în care acțiunile BCE le influențează viața.

Inteligența artificială (IA), în special utilizarea modelelor lingvistice mari și a conținutului generat automat în activitățile de comunicare, are o importanță tot mai mare pentru BCE. Pe de o parte, instituția este afectată de adoptarea pe scară mai largă a IA, iar pe de altă parte, utilizează această tehnologie în propriile activități de comunicare.

Conținutul generat automat, în special imagini și materiale video, a fost utilizat în mod abuziv împotriva BCE și în 2025. BCE dispune de protocoale specifice pentru identificarea și gestionarea acestor situații. Atacurile au fost lansate de pe conturi false create pe platformele de comunicare socială, care imitau profilul BCE sau pe cele ale factorilor săi de decizie, au luat forma unor materiale video deepfake cu președinta BCE și alți membri ai Comitetului executiv sau a unor materiale de informare eronată și dezinformare pe rețelele sociale și în mass-media tradițională. Odată cu numărul tot mai mare al acestor incidente și cu ajutorul noilor tehnologii, este mai dificil de făcut distincția între conținutul astfel creat și informațiile autentice ale BCE sau ale reprezentanților acesteia, astfel că eforturile de prevenire a acestor incidente vor fi sporite, iar procesele interne de coordonare vor fi optimizate în continuare.

Moneda euro digitală este o țintă predilectă a scenariilor de informare eronată și a teoriilor conspirației, atât online, cât și offline. BCE a acordat prioritate unei comunicări proactive, bazate pe fapte, prin intermediul unor canale și formate diverse, pentru a se asigura că publicul are acces la informații exacte și furnizate la timp.

Utilizările benefice ale IA sunt valorificate de mult timp în activitățile de comunicare ale BCE. Astfel, IA a ajutat instituția să facă față cererii tot mai mari de traduceri, mai ales în domeniul supravegherii bancare, și să sporească sfera de cuprindere a activității sale de comunicare. În 2025, peste 45 de milioane de pagini au fost traduse în întregime prin traducere automată – în principal în scopuri interne – cu ajutorul instrumentului eTranslation pus la dispoziția BCE de către Comisia Europeană. O evaluare finală a calității de către traducătorii umani rămâne indispensabilă în cazul documentelor oficiale ale BCE destinate comunicării externe, în orice limbă oficială a UE.

Comunicarea privind moneda noastră comună: numerarul și moneda digitală

Cea mai tangibilă legătură dintre cetățenii zonei euro și banca lor centrală este numerarul – mai precis, bancnotele euro. Prin urmare, viitoarea concepție grafică a bancnotelor prezintă interes pentru publicul larg. În 2025, activitățile de comunicare pe teme legate de bancnote s-au concentrat pe anunțarea motivelor selectate pentru viitoarele bancnote și pe lansarea unui concurs de grafică. Comunicarea extinsă și activitățile de informare cu privire la aceste evenimente au întărit mesajul potrivit căruia BCE și Eurosistemul își mențin angajamentul de a păstra numerarul ca mijloc de plată valabil și accesibil.

BCE și-a intensificat eforturile de comunicare privind moneda euro digitală, în contextul creșterii interesului public. De exemplu, analizele bazate pe date au examinat costurile și impactul proiectului asupra stabilității financiare, pentru a spori transparența și a corecta concepțiile eronate larg răspândite. În plus, numeroase interviuri, discursuri, audieri parlamentare, podcasturi și articole de opinie ale președintei BCE și ale membrilor Comitetului executiv au contribuit la o dezbatere mai bine informată în rândul publicului și al legiuitorilor UE.

Adoptarea monedei euro de către Bulgaria a oferit, de asemenea, un prilej de a sărbători, alături de publicul larg din UE, realizările monedei unice. Moneda euro continuă să îi conecteze pe europeni dincolo de frontiere, simplificând viața cotidiană, călătoriile și schimburile și promovând prosperitatea comună în întreaga zonă euro. BCE a marcat acest moment printr-o serie de activități de comunicare specifice, care au inclus discursul președintei intitulat „Bulgaria on the euro’s doorstep: towards a shared future”, un articol pe blog privind popularitatea monedei euro în jurul datei adoptării, activități de informare desfășurate cu ajutorul creatorilor bulgari de conținut online, precum și o serie de postări pe platformele de comunicare socială. Momentul cel mai vizibil a fost iluminarea fațadei sediului BCE pentru a celebra aderarea Bulgariei la zona euro – imagini ale acestui moment ajungând la milioane de persoane, în special prin intermediul platformelor de comunicare socială.

Accesul public la documentele BCE

Cadrul BCE privind accesul public este esențial pentru respectarea angajamentului instituției față de transparență. Acesta promovează transparența și deschiderea, consolidând legitimitatea democratică a BCE prin asigurarea unui acces larg la documentele sale, protejând, totodată, independența instituției și buna sa funcționare.

În 2025, BCE a primit un număr mai mare de solicitări de acces public la documentele sale. În total, au fost primite 86 de solicitări, comparativ cu 74 în 2024. Solicitările au avut o tematică largă, vizând inclusiv aspecte instituționale/de guvernanță, precum și chestiuni specifice activității de bancă centrală și de supraveghere bancară. La fel ca în 2024, solicitările referitoare la aspecte instituționale și interne, cum ar fi politicile de resurse umane, au continuat să ocupe un loc important.

În conformitate cu angajamentul BCE de a asigura transparența, documentele publicate ca răspuns la solicitările de acces public sunt, de regulă, puse la dispoziția publicului prin intermediul Registrului public de documente al BCE. Totodată, BCE a elaborat prezentarea generală pentru 2025 a temelor care au făcut obiectul solicitărilor de acces la documente.

Biroul de conformitate și guvernanță (BCG) a desfășurat activități de informare pentru a spori gradul de conștientizare cu privire la cadrul juridic care reglementează accesul la documente și pentru a promova o cultură comună a transparenței la nivelul instituției. Inițiativele sale fie s-au adresat întregului personal, fie au fost adaptate compartimentelor specifice.

Ombudsmanul European nu a formulat constatări privind administrarea defectuoasă în legătură cu modul în care BCE gestionează solicitările de acces public.

11.4 BCE investește în angajații săi pentru a rămâne rezilientă și orientată spre viitor

În 2025, BCE a continuat să investească în angajații săi pentru a se asigura că rămâne o organizație rezilientă. Tranziția către modelul de spații de lucru dinamice a sprijinit caracterul agil și accesibil al organizației, precum și o colaborare interdepartamentală mai strânsă, îmbunătățind totodată eficiența costurilor și echilibrul dintre viața profesională și cea personală. Noile instrumente digitale de resurse umane și activitățile de învățare specifice – inclusiv pe teme precum inteligența artificială (IA) și diversitatea – au facilitat acordarea de sprijin, evidențierea oportunităților de dezvoltare și promovarea unei culturi organizaționale favorabile incluziunii.

Cultura organizațională

În urma relocării a 2 440 de colegi, aproape 50% din personal a fost repartizat în birouri nou amenajate – 1 700 în clădirea Gallileo și 740 în clădirea principală a BCE. Tranziția către modelul de spații de lucru dinamice, care presupune, printre altele, partajarea birourilor, stimulează flexibilitatea, incluziunea și inovarea în cadrul comunității BCE. Supravegherea bancară a BCE a intrat într-o nouă eră, personalul său fiind reunit sub același acoperiș în clădirea Gallileo. Se preconizează că, în termen de doi ani, întregul personal al BCE își va desfășura activitatea în spații de lucru dinamice, măsură menită să sporească eficiența costurilor și colaborarea în regim hibrid, promovând totodată autonomia.

BCE a revizuit cadrul de raportare, investigare și disciplină pentru a contribui într-o măsură mai mare la asigurarea unui mediu de lucru adecvat. Noile norme stabilesc mai clar canalele de raportare și simplifică investigațiile privind abaterile la locul de muncă, care vor fi gestionate de o singură unitate specializată, consolidând totodată cadrul privind avertizarea de integritate. Modificările vizează în principal caracterul preventiv, soluționarea timpurie a cazurilor și acordarea de sprijin colegilor implicați, inclusiv prin consolidarea protecției cu ajutorul măsurilor anticipative în cazul identificării unui risc de represalii.

În 2025, am lansat un nou sondaj pentru a îmbunătăți în continuare atenția pe care o acordăm opiniilor angajaților, astfel încât, pe baza răspunsurilor, să îmbunătățim modul nostru de acțiune, în termeni de promptitudine și eficacitate. Primul sondaj a fost lansat în luna noiembrie, cu participarea a 75% din personalul eligibil. Rezultatele vor sta la baza acțiunilor ulterioare din 2026.

Dezvoltarea talentelor și a carierei

Portalul Cariere al BCE oferă acum și o platformă internă pentru mobilitatea talentelor, destinată personalului BCE, precum și oportunități suplimentare de dezvoltare profesională. Au fost adăugate trei tipuri de oportunități: sarcini, proiecte și observarea directă la locul de muncă (job shadowing). Prin participarea la aceste oportunități sau prin oferirea lor, membrii personalului își pot extinde expertiza, își pot valorifica competențele într-o echipă nouă sau într-un compartiment nou și pot explora noi medii de lucru în perspectiva mobilității, stabilind totodată pe parcursul acestui proces noi contacte profesionale.

O mare parte a personalului și-a manifestat interesul fie pentru noile oportunități disponibile, fie pentru schimburile de posturi și activitățile de mentorat deja oferite pe platformă și/sau s-a implicat în acestea. Peste 2 000 de membri ai personalului au utilizat portalul în anul 2025.

În cadrul BCE, mobilitatea este încurajată în vederea stimulării dezvoltării profesionale și a adaptabilității membrilor personalului. În 2025, rata mobilității interne a fost de 6,6%^[107]. În aproximativ 57% din cazuri, mobilitatea a avut loc între compartimente, comparativ cu 43% în interiorul acestora, ceea ce indică succesul în facilitarea unei mobilități mai ample și în încurajarea adaptabilității.

BCE susține, de asemenea, mobilitatea externă, pentru a permite membrilor personalului să dobândească noi experiențe în alte organizații pentru o perioadă determinată. Mulți membri ai personalului BCE petrec o perioadă de timp în alte organizații din cadrul Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) sau al Mecanismului unic de supraveghere (MUS). În 2025, 1,3% din personal a început un program de mobilitate externă în temeiul politicii privind concediul fără plată pentru mobilitate.

Cea de-a șaptea ediție a Programului Schuman a fost lansată în 2025 și a înregistrat o creștere a participării la nivelul SEBC și al MUS. În total, 23 de instituții au propus 93 de proiecte pentru care au fost depuse 220 de candidaturi. Dintre acestea, au fost oferite, în ultimă instanță, oportunități de detașare prin 41 de proiecte, prin intermediul cărora 47 de persoane au putut participa la schimburi de personal între BCE, autoritățile naționale competente (ANC) și băncile centrale naționale (BCN). În ansamblu, au participat 18 țări și 23 de instituții, ceea ce reprezintă o creștere comparativ cu 2024 atât a numărului de proiecte, cât și a numărului de participanți.

Oferta de învățare în domeniul IA urmărește să dezvolte încrederea și competențele practice, astfel ca membrii personalului să înțeleagă și să utilizeze IA în mod responsabil în cadrul BCE. În 2025, peste 1 400 de membri ai personalului au participat la cursuri de formare destinate consolidării competențelor în domeniul IA, de la cursuri introductive până la programe mai tehnice și mai avansate.

Diversitate și incluziune

Într-un context extern în schimbare, BCE își menține angajamentul ferm de a promova egalitatea de șanse și unitatea prin intermediul portofoliului său de măsuri privind diversitatea și incluziunea (D&I). Acest portofoliu, mandatat de Comitetul executiv și coordonat de Direcția generală resurse umane (DG/RU), cuprinde măsuri deja implementate, dar și noi, menite să elimine barierele structurale, să consolideze sisteme echitabile și să promoveze o cultură favorabilă incluziunii. Acesta reprezintă un angajament comun: sponsorii executivi susțin diversitatea și incluziunea la nivel de conducere, ambasadorii în domeniul diversității și incluziunii corelează această agendă cu acțiunile compartimentelor din care fac parte, iar cele șase rețele de personal acordă mai multă vizibilitate unor perspective diverse și promovează conexiunea și susținerea activă a grupurilor subreprezentate (allyship). Aceste eforturi sunt sprijinite de un consilier și de o echipă specializate în domeniul diversității și incluziunii din cadrul Direcției generale resurse umane, care integrează perspectiva diversității și incluziunii în politici și facilitează dialogul. În paralel, schimburile periodice la nivelul SEBC și al MUS consolidează în continuare impactul colectiv.

Două strategii privind egalitatea de gen și obiectivele asociate acestora au avut un rol esențial în realizarea unor progrese semnificative în direcția asigurării egalității de gen în cadrul BCE. Ilustrativă în acest sens este creșterea cu 8,2 puncte procentuale a reprezentării femeilor în benzile de salarizare K-L începând din 2019, aceasta ajungând la 39,4% la sfârșitul anului 2025. Masa critică de 33% în reprezentarea femeilor a fost atinsă la toate nivelurile, de la analiști până la personalul de conducere de nivel superior.

Pe lângă aceste eforturi, BCE și-a consolidat cultura favorabilă incluziunii prin implicarea personalului în numeroase moduri. Seria de discuții Gender Talk a continuat, implicând personalul în dezbaterea unor teme importante, precum normele de gen, masculinitatea și împărțirea egală a responsabilităților de îngrijire, iar un dialog intern a fost dedicat inteligenței interculturale. Incluziunea comunității LGBT+ a fost promovată prin participarea la evenimentul organizat în Frankfurt cu ocazia Zilei Christopher Street.

În 2025, evenimentele organizate de BCE cu ocazia Lunii diversității (Diversity Month) s-au concentrat asupra incluziunii persoanelor cu dizabilități. Au fost lansate inițiative menite să consolideze, la nivelul întregii organizații, capacitatea de a asigura incluziunea persoanelor cu dizabilități. Printre momentele importante s-au numărat workshopuri dedicate cadrelor de conducere și o experiență imersivă dedicată deficiențelor de vedere, organizată în colaborare cu Muzeul Dialogului din Frankfurt.

Personalul nostru – scurtă prezentare

Structura forței de muncă în 2025

11.5 Aprofundarea înțelegerii riscurilor legate de schimbările climatice și natură

Ritmul de încălzire în Europa este de două ori mai mare decât media globală, temperaturile terestre situându-se deja cu 2,1°C peste nivelurile preindustriale^[108]. Impactul economic este deja vizibil. În perioada 2021-2024, dezastrele provocate de fenomenele meteorologice și de schimbările climatice au generat la nivelul UE pierderi economice în valoare totală de 208 miliarde EUR, echivalentul unei medii de 0,32% din PIB anual^[109]. Totodată, biodiversitatea și sănătatea ecosistemelor din Europa se deteriorează, pe fondul schimbărilor climatice și al activităților umane^[110].

În evaluarea strategiei sale pentru 2025, BCE a reiterat faptul că schimbările climatice au implicații profunde asupra stabilității prețurilor, prin impactul lor asupra structurii și dinamicii ciclice ale economiei și ale sistemului financiar. Consiliul guvernatorilor a clarificat și rolul esențial al riscurilor legate de natură în îndeplinirea mandatului său. Astfel, în limitele acestui mandat, Consiliul guvernatorilor s-a angajat să asigure faptul că ține pe deplin seama de implicațiile pe care schimbările climatice și degradarea naturii le au asupra politicii monetare și activităților specifice băncilor centrale. Asigurarea unei gestionări prudente a riscurilor legate de schimbările climatice și de natură este inclusă, de asemenea, în prioritățile în materie de supraveghere pentru perioada 2026-2028.

În anul 2025, comitetele din cadrul BCE și al Eurosistemului au continuat să integreze riscurile legate de schimbările climatice și de natură în activitatea lor de bază^[111]. Acestea au pus în aplicare angajamentele^[112] deja asumate, intensificându-și activitatea în trei domenii prioritare: gestionarea tranziției către o economie ecologică, abordarea impactului fizic tot mai amplu al modificărilor climatice și progresele înregistrate în gestionarea riscurilor legate de natură. Având în vedere impactul economic și financiar în creștere al riscurilor legate de schimbările climatice și de natură, BCE se angajează să continue în aceeași direcție, în limitele mandatului său. La finalul anului, instituția a actualizat acțiunile care urmau să fie întreprinse pentru a-și consolida capacitatea analitică și operațională.

Figura 11.1

Prezentare generală a principalelor activități planificate privind clima și natura

În cadrul procesului de implementare a politicii monetare, BCE a continuat să ia în considerare și să raporteze riscurile legate de schimbările climatice. Eurosistemul a publicat cea de a treia raportare anuală cuprinzând informații financiare legate de climă pentru portofoliile sale de politică monetară și rezervele valutare ale BCE, care au arătat că emisiile de dioxid de carbon asociate acestor active au continuat să scadă. Totodată, Consiliul guvernatorilor a stabilit o țintă intermediară în raport cu care să fie monitorizată traiectoria de decarbonizare a portofoliilor corporative agregate, în concordanță cu obiectivele Acordului de la Paris și ale Legii europene a climei. În cazul în care portofoliile corporative agregate nu se aliniază la traiectoria medie de decarbonizare dorită, Consiliul guvernatorilor va evalua – în limitele mandatului său și de la caz la caz – dacă se impune adoptarea unor măsuri de remediere. În cadrul acestor raportări a fost introdus, de asemenea, un nou indicator exploratoriu pentru a măsura expunerea deținerilor de obligațiuni corporative la sectoarele care depind semnificativ de natură sau au un impact asupra acesteia.

În ceea ce privește cadrul de garantare, de la sfârșitul anului 2024 BCN din Eurosistem au implementat standarde comune privind riscurile legate de schimbările climatice în sistemele interne de evaluare a creditului (ICAS) pe care le utilizează pentru activele netranzacționabile (a se vedea Secțiunea 2.3). Blogul BCE oferă explicații suplimentare referitoare la modul în care BCE urmărește să includă în mod adecvat riscurile legate de schimbările climatice în ratingurile de credit. În plus, în luna iulie 2025, Consiliul guvernatorilor a decis să introducă un factor climatic pentru a proteja valoarea garanțiilor Eurosistemului în eventualitatea unor șocuri de tranziție legate de schimbările climatice (a se vedea Secțiunea 2.3). Această măsură va intra în vigoare începând cu 15 iunie 2026 pentru activele tranzacționabile emise de companiile nefinanciare. Între timp, în luna iulie 2025, Consiliul guvernatorilor a decis amânarea punerii în aplicare a criteriului de eligibilitate legat de Directiva privind raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea (Corporate Sustainability Reporting Directive – CSRD) în cadrul de garantare al Eurosistemului. Această decizie a fost luată ca urmare a transpunerii incomplete a CSRD în legislația națională și a revizuirii sale în contextul pachetului omnibus de simplificare al Comisiei Europene.

Considerentele referitoare la schimbările climatice au fost integrate în mod sistematic în analizele BCE privind stabilitatea macroeconomică și financiară. De exemplu, proiecțiile macroeconomice ale experților BCE/Eurosistemului includ măsuri fiscale legate de schimbările climatice, elemente ale pachetului UE „Pregătiți pentru 55”, precum și impactul macroeconomic al sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii 2 (ETS2). În ceea ce privește analiza scenariilor, Rețeaua pentru ecologizarea sistemului financiar (Network for Greening the Financial System – NGFS) a elaborat noi scenarii climatice pe termen scurt în cadrul unui flux de lucru coordonat de BCE, în mod similar anilor precedenți. Aceste scenarii urmăresc efectele schimbărilor climatice până în 2030, un interval de timp care este extrem de relevant pentru factorii de decizie și participanții pe piață, arătând totodată că, în zona euro, o tranziție timpurie coordonată la nivel mondial reduce riscurile macrofinanciare. În zona euro, riscurile fizice sunt semnificative chiar și pe termen scurt, iar evenimentele extreme ar putea reduce PIB cu până la 5% în cadrul unui scenariu de risc fizic care surprinde impactul cumulat al dezastrelor naturale concomitente în 2026 și 2027 (a se vedea postarea „Climate risks: no longer the tragedy of the horizon” pe blogul BCE). În plus, BCE a contribuit la activitatea NGFS privind interacțiunile dintre analiza scenariilor climatice și planurile de tranziție.

În 2025, Supravegherea bancară a BCE a finalizat un program multianual destinat îmbunătățirii capacităților băncilor de gestionare a riscurilor legate de schimbările climatice și de natură și a continuat demersurile în direcția unei abordări de tip statu-quo prin supravegherea acestor riscuri, în cadrul evaluărilor și proceselor sale periodice de supraveghere. În general, băncile au înregistrat progrese semnificative în gestionarea riscurilor generate de actuala criză legată de schimbările climatice și de natură. Cu toate acestea, este necesară o atenție susținută în activitatea de supraveghere, având în vedere aspectele rămase nerezolvate. Mai multe informații pe această temă sunt disponibile în Raportul anual al BCE privind activitățile de supraveghere 2025.

BCE și-a actualizat indicatorii statistici privind schimbările climatice pentru a include metodologii avansate, seturi noi de date și ajustări, cu scopul de a ilustra efectele inflației. Acest lucru asigură o monitorizare mai bună a eforturilor de decarbonizare și a impactului generat de intensificarea pericolelor legate de schimbările climatice. BCE a participat, de asemenea, la inițiative europene și internaționale privind datele referitoare la schimbările climatice, inclusiv la reducerea lacunelor de date la nivelul G20 și îmbunătățirea raportării privind sustenabilitatea.

BCE a continuat să reducă amprenta de mediu aferentă propriilor operațiuni, portofolii și bancnote. Declarația de mediu pentru 2025 consemnează o reducere cu 39% a emisiilor generate de operațiunile interne ale instituției în perioada 2019-2024, în concordanță cu traiectoria stabilită în vederea atingerii obiectivului în 2030. De asemenea, informațiile financiare legate de schimbările climatice cu privire la portofoliile BCE rezultate din alte operațiuni decât cele de politică monetară au arătat că investițiile corporative ale fondului de pensii al personalului instituției continuă să urmărească calendarul programat pentru a atinge obiectivele intermediare de decarbonizare. Referitor la bancnotele euro, au continuat și eforturile de reducere a amprentei de mediu a acestora, inclusiv prin demersuri privind tranziția până în anul 2027 către utilizarea exclusivă a bumbacului organic, precum și majorarea cantității de energie electrică decarbonizată folosită în procesul de producție a bancnotelor. În paralel, BCE integrează principiile proiectării ecologice în dezvoltarea viitoarelor bancnote. Eurosistemul urmărește în continuare să reducă amprenta de mediu a plăților electronice, inclusiv de-a lungul întregului lanț valoric al proiectului privind moneda euro digitală.

Inițiativele de consolidare a capacităților, seminarele și cooperarea cu alte bănci centrale și instituții internaționale au susținut activitatea BCE legată de schimbările climatice și degradarea naturii În 2025, BCE și-a adus în continuare contribuția la dezbaterile și publicațiile privind politicile internaționale prin intermediul a numeroase foruri, atât la nivel european, cât și mondial. Printre acestea s-au numărat NGFS (menționată anterior), Consiliul pentru Stabilitate Financiară, Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară, autoritățile europene de supraveghere, Comitetul european pentru risc sistemic, Banca Reglementelor Internaționale (BRI) și Comitetul pentru plăți și infrastructuri de piață al BRI, G7, G20, precum și Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială.

Cercetările și sondajele BCE au contribuit la o mai bună înțelegere a implicațiilor economice și financiare ale tranziției către o economie ecologică. În sondajul privind creditul bancar din iulie 2025, băncile au arătat că performanța climatică a firmelor și performanța energetică a clădirilor influențează condițiile de creditare. Acestea au continuat să raporteze standarde de creditare mai relaxate pentru firmele cu performanță climatică mai bună și condiții mai restrictive pentru firmele cu emisii ridicate de dioxid de carbon. Băncile au mai semnalat că incertitudinea asociată viitoarelor reglementări privind schimbările climatice constituie un factor care afectează cererea de credite. O analiză a necesarului de investiții ecologice în Europa a evidențiat faptul că, în pofida progreselor înregistrate, investițiile în activități ecologice au rămas la un nivel suboptimal pentru atingerea obiectivelor climatice, sugerând o serie de politici financiare și economice concepute în sprijinul acestor investiții. Un studiu ocazional al Comitetului de relații internaționale din cadrul Eurosistemului a analizat interacțiunile care ar putea apărea între fragmentarea geo-economică și politicile necoordonate privind tranziția climatică, precum și modul în care acestea se pot amplifica reciproc. Alte lucrări au examinat modul în care inteligența artificială și tranziția verde sunt interconectate, precum și modalitățile prin care cererea sporită de finanțare pentru apărare ar putea fi acoperită fără compromiterea priorităților de ordin ecologic și digital.

Gestionarea provocărilor tot mai mari generate de impactul fizic al schimbărilor climatice impune o mai bună înțelegere a acestuia și elaborarea unor noi strategii. În contextul în care temperaturile extreme și valurile de căldură devin tot mai frecvente, analizele BCE arată că riscurile fizice afectează atât productivitatea la nivelul firmelor^[113] cât și pe cea agregată^[114], reduc în mod semnificativ activitatea economică în regiunile afectate și conduc la creșterea prețurilor alimentelor^[115]. Studiile BCE indică faptul că băncile și investitorii integrează tot mai mult în prețuri riscurile fizice asociate schimbărilor climatice, atât pe segmentul imobiliar rezidențial^[116] cât și pe cel imobiliar comercial^[117] aflate în zone expuse riscurilor. Nici debitorii suverani nu sunt exceptați^[118], riscurile fizice fiind asociate cu ratinguri de credit mai scăzute. În ceea ce privește adaptarea la schimbările climatice, studiile BCE^[119] subliniază necesitatea consolidării rezilienței, a acoperirii mai mari furnizate de asigurări și a dezvoltării instrumentelor financiare pentru a absorbi și atenua impactul pericolelor generate de schimbările climatice în Europa.

BCE a desfășurat o activitate intensă cu scopul de a înțelege mai bine riscurile legate de natură și efectele acestora asupra economiei și sectorului financiar. Trimiterea explicită la degradarea naturii în cadrul evaluării strategiei BCE pentru anul 2025 a clarificat relevanța acestui domeniu pentru politicile instituției. Principalele activități desfășurate de BCE în acest domeniu sunt prezentate în Caseta 9 de mai jos. Un studiu ocazional al BCE^[120] și postarea „The European economy is not drought-proof” de pe blogul instituției au evidențiat riscurile induse de ecosistemele degradate și pierderea biodiversității la adresa economiei reale, a sectorului financiar și a stabilității prețurilor, subliniind totodată importanța riscurilor legate de apă pentru zona euro. În luna noiembrie 2025, BCE în colaborare cu NGFS a organizat un atelier internațional privind practicile și instrumentele disponibile pentru băncile centrale și autoritățile de supraveghere, cu scopul de a le ajuta în evaluarea și gestionarea riscurilor legate de natură.

12 Faceți cunoștință cu angajații noștri

La nivelul BCE este promovată o cultură a inovației și a fost lansată o serie de inițiative în sensul creșterii eficienței și maximizării beneficiilor oferite cetățenilor. În 2025, au fost făcute eforturi semnificative pentru implementarea unor noi soluții bazate pe inteligența artificială (IA) care să sprijine activitatea curentă a instituției. În acest capitol, cinci colegi descriu rolul lor în dezvoltarea și utilizarea acestor instrumente, detaliind experiențele privind modul în care IA influențează mediul de lucru în cadrul BCE.

Myriam Moufakkir, manager principal pentru coordonarea serviciilor

În calitate de manager principal pentru coordonarea serviciilor, conduc infrastructura integrată pentru serviciile de asistență care permit BCE să își îndeplinească mandatul. Responsabilitățile mele acoperă segmentele IT, finanțe și buget, achiziții, resurse umane, administrarea proprietăților, securitate, reziliență operațională, guvernanță și transformări de amploare. De când m-am alăturat BCE în 2023, principalul meu obiectiv a fost modernizarea serviciilor interne, astfel încât BCE să poată acționa cu flexibilitate, în condiții de siguranță și la un nivel adecvat de suveranitate tehnologică.

Activitatea mea curentă implică furnizarea de orientări strategice și perspective de ansamblu, precum și asigurarea capacității operaționale de execuție, axându-se pe trei piloni principali:

• capacitate – dezvoltarea de competențe solide în domeniile IA, digital și operațional la nivelul echipelor este esențială pentru a asigura un context favorabil inovării și a gestiona riscurile în mod responsabil;
• suveranitate și autonomie – certitudinea că serviciile și tehnologiile utilizate ne permit îndeplinirea mandatului, garantând independența deplină;
• reziliență – într-un context marcat de schimbări tehnologice rapide, perturbări și crize, consolidarea capacității echipelor, proceselor și sistemelor reprezintă angajamentul nostru de îndeplinire în continuare a obiectivelor.

BCE utilizează deja inteligența artificială (IA) în mai multe domenii. În prezent, acționăm în direcția utilizării intense și extinse a IA și a tehnicilor avansate de învățare automată. Aceste tehnici sunt folosite cu scopul de a consolida analiza economică, a îmbunătăți procesul de prognoză a inflației și a sprijini procesul complex de modelare macroeconomică, precum și de a reduce volumul mare de lucru și sarcinile repetitive. Acest demers este susținut de schimburile periodice de experiență între membrii personalului din diferite compartimente, printr-un program de formare profesională care acoperă toate nivelurile organizației, ca parte a unui cadru de guvernanță care integrează, încă de la început, managementul riscurilor și aspectele legate de suveranitate.

Experiența mea profesională cu rol transformator se extinde la nivel internațional în sectorul serviciilor financiare, unde am coordonat inițiative digitale, planuri strategice și procese de transformare organizațională pe scară largă. Formarea academică în domeniile matematicii și științelor m-a ajutat să mă familiarizez cu aspectele tehnice și să înțeleg tehnologiile emergente care evoluează rapid.

Este un privilegiu ca prin activitatea mea să pot acoperi un spectru tematic larg și, alături de colegi talentați, să pot contribui la mandatul de bază al BCE, precum și la stabilitatea și reziliența acesteia.

La nivel personal, cariera m-a ajutat să cunosc lumea și să apreciez mai mult diversitatea culturală și perspectivele diferite. În pofida programului solicitant, pentru mine a fost întotdeauna o prioritate să petrec timp cu familia și să împărtășim pasiunea pentru călătorii și pentru descoperirea altor culturi, astfel încât mobilitatea mea profesională a devenit o sursă de experiențe valoroase pentru familia mea.

Maximilian Freier

În calitate de economist șef în cadrul front office al Direcției generale economie, activez ca secretar al Comitetului de politică monetară al BCE. În această funcție, coordonez activitatea comitetului și asigur faptul că analizele și materialele privind politicile utilizate în discuțiile referitoare la politica monetară sunt furnizate în timp util, au claritate și sunt comparabile la nivelul Eurosistemului.

De asemenea, acționez în calitate de coordonator pentru inteligența artificială (IA) în cadrul Direcției generale economie. În ultimele luni, s-au înregistrat progrese semnificative în promovarea agendei BCE privind IA la nivelul diferitelor compartimente din cadrul băncilor centrale. Am dezvoltat un set inițial de instrumente-pilot care demonstrează deja un potențial considerabil în consolidarea capacității analitice și reducerea timpului alocat sarcinilor recurente în cadrul BCE. În paralel, am lansat un program ambițios de digitalizare pentru băncile centrale, destinat dezvoltării analizei datelor și automatizării proceselor operaționale.

Începând cu anul 2007, am ocupat mai multe poziții de economist în cadrul BCE, în Direcțiile generale economie, politică monetară și relații internaționale și europene. Înainte de a mă alătura BCE, am obținut un doctorat la London School of Economics and Political Science, precum și diplome de master atât în economie, cât și în științe politice, la Ludwig Maximilian University din München.

Interesele mele privind activitatea de cercetare acoperă politica fiscală și monetară, managementul inovării, integrarea și guvernanța europeană, economia politică comparată și învățarea automată aplicată. Sunt interesat în mod special de „micro” date, respectiv datele la nivel de gospodării ale populației și firme. Sunt, de asemenea, președinte fondator al Rețelei SEBC privind modelarea prin microsimulare (ESCB Network on Microsimulation Modelling). Prin intermediul acestei rețele de cercetători din cadrul Sistemului European al Băncilor Centrale, se facilitează conexiunea dintre noile instrumente și metode cu principalele aspecte privind politicile.

Fabienne Allegret-Maret

În calitate de șef de echipă de nivel superior în cadrul Serviciului guvernanța informației al Direcției generale secretariat, sunt coordonatoarea Bibliotecii BCE. Având în vedere creșterea semnificativă a fluxurilor de informații atât ca volum, cât și ca viteză, am inițiat un proces de transformare a bibliotecii pentru a sprijini adaptarea BCE la un mediu informațional tot mai complex.

În prezent, rolul meu depășește cu mult asigurarea accesului la cărți și baze de date. Consider că biblioteca face parte integrantă din ecosistemul de cunoștințe al BCE – o resursă esențială care facilitează analiza riguroasă și gândirea inovatoare. Împreună cu echipa mea, realizăm achiziția și selecția unor resurse de înaltă calitate, adaptate cerințelor economiștilor, autorităților de supraveghere și altor experți. Acord aceeași importanță atât selecției atente, cât și asigurării accesului, astfel încât informațiile disponibile să fie nu doar abundente, ci și reprezentative și relevante. Deși majoritatea materialelor sunt în prezent în format digital, continuăm promovarea accesului la colecțiile tipărite, convinși fiind că atenția canalizată și lectura contextualizată rămân esențiale pentru un proces decizional solid.

Procesul de transformare a reconfigurat și spațiul fizic al bibliotecii, favorizând în prezent schimbul de cunoștințe și inovarea, dar păstrând totodată zone dedicate activității concentrate, de aprofundare. Biblioteca a devenit un centru în care experții BCE au întâlniri, fac schimb de idei și învață unii de la ceilalți.

Pe măsură ce inteligența artificială (IA) reconfigurează activitatea băncilor centrale, responsabilitățile noastre se extind tot mai mult. Împreună cu echipa mea, asigurăm utilizarea responsabilă a conținutului licențiat în aplicațiile de IA, menținând un echilibru între inovare și cerințele juridice. Informațiile de înaltă calitate și de încredere sunt esențiale pentru sistemele de IA, în special în analiza știrilor, asigurând acuratețea și credibilitatea rezultatelor.

În paralel, îmi valorific expertiza în organizarea informațiilor cu scopul de a sprijini dezvoltarea componentei semantice a BCE, prin care se realizează conexiunea informațiilor între diverse sisteme, astfel încât elementele specifice BCE să fie mai ușor de identificat și utilizat.

Profesia de bibliotecar a evoluat, devenind mai mult decât ținerea evidenței unor cărți pe rafturi: în prezent, activitatea mea reprezintă elementul central în gestionarea informației bazate pe IA, corelând inovarea ultrarapidă din domeniul IA cu cerințele specifice funcțiilor de bancă centrală. Prin combinarea inovării tehnologice pe de o parte, cu activitatea de organizare și guvernanță a datelor, pe de altă parte, îmi aduc contribuția la capacitatea de inovare a BCE în mod inteligent și cu respectarea standardelor de integritate.

Steven Moons

În calitate de coordonator al programului de IA al BCE și membru al Biroului pentru IA, mă ocup cu orientarea transformării strategice a instituției în domeniul inteligenței artificiale. Supraveghez proiectarea și implementarea programului de IA al BCE și coordonez atât cazurile de utilizare a acestei tehnologii pentru creșterea productivității, cât și pe cele cu efect transformator. Printre responsabilitățile mele se numără asigurarea respectării standardelor etice, juridice și de reglementare, dezvoltarea parteneriatelor cu actorii interni și externi și promovarea unei culturi a inovației bazate pe responsabilitate, transparență și guvernanță solidă.

Înainte de preluarea acestui rol, am condus mai multe inițiative legate de IA și de programul „SupTech” în domeniul supravegherii bancare. Anterior venirii mele la BCE în anul 2021, am activat mulți ani pe poziții axate pe furnizarea de soluții IT, transformare digitală și modificări organizatorice, atât în sectorul privat, cât și în cel public. În această perioadă am contribuit la modernizarea peisajului IT, la dezvoltarea inițiativelor privind tehnologiile și arhitectura cloud și la implementarea de programe complexe împreună cu echipe diferite în Europa, Statele Unite și Asia.

Ceea ce apreciez cel mai mult la activitatea din cadrul BCE este modul în care la nivelul instituției se regăsesc perspective diverse din întreaga Europă. Contribuția la viitorul tehnologic și digital al instituției – și, în același timp, sprijinul adus la consolidarea rolului său ca instituție europeană de încredere și orientată spre viitor – reprezintă pentru mine atât un privilegiu, cât și o sursă constantă de motivație. Pentru mine, în virtutea atribuțiilor pe care le dețin, este un privilegiu să interacționez cu o multitudine de domenii profesionale, întrucât influența IA transpare aproape în fiecare parte a organizației. Interacțiunea cu această comunitate diversă și dedicată de colegi mă inspiră și mă animă. Spiritul de colaborare puternic din cadrul BCE, precum și oportunitatea de a lucra alături de oameni cu adevărat motivați de progres, reprezintă aspecte definitorii pe care le prețuiesc în activitatea mea.

La nivel personal, îmi place să îmi petrec timpul în aer liber și, în special, să fac drumeții montane sau plimbări cu motocicleta.

Vasilis Papaefthymiou

Activez ca supraveghetor în echipa care se ocupă de tehnologiile de supraveghere (SupTech) din cadrul Mecanismului unic de supraveghere (MUS). Activitatea mea este axată pe proiectarea și dezvoltarea de aplicații inovatoare în serviciul autorităților de supraveghere bancară din cadrul BCE și din întreaga zonă euro.

În ultimii cinci ani petrecuți în cadrul programului SupTech m-am specializat în dezvoltarea de aplicații bazate pe IA și pe IA generativă. În calitate de responsabil de produs (product owner), coordonez dezvoltarea a două instrumente. Athena este primul și cel mai cuprinzător instrument de IA disponibil la nivelul MUS, care ajută autoritățile de supraveghere să identifice informațiile relevante din milioane de documente pe teme de supraveghere. Alături de acesta, Delphi este un instrument intuitiv de analiză a percepției asupra riscului de piață care combină indicatori ai piețelor financiare cu principalii factori determinanți extrași zilnic prin analiza articolelor de presă, oferind astfel autorităților de supraveghere o perspectivă asupra riscurilor emergente.

Interesul meu pentru tehnologie se îmbină cu domeniul inteligenței artificiale, care se dezvoltă cu rapiditate. SupTech are un rol esențial în integrarea unor soluții de ultimă generație în cadrul supravegherii bancare europene. Acesta este contextul ideal în care îmi pot valorifica experiența în informatică și știința datelor dobândită în timpul studiilor de inginerie electrică și știința calculatoarelor pe care le-am urmat la Universitatea Tehnică Națională din Atena, completată de cunoștințele de management și economie dobândite în cadrul programului de master la ETH Zurich. Pentru un inginer IT, BCE oferă oportunitatea unică de a lucra la confluența dintre tehnologie și finanțe, acolo unde inovarea contribuie în mod direct la stabilitatea financiară și la activitatea de supraveghere de înalt nivel.

Faptul că activitatea mea zilnică de dezvoltare a unor instrumente IT inovatoare contribuie la o supraveghere bancară mai eficientă și mai bine orientată spre riscuri, cu efecte pozitive pentru siguranța băncilor și cetățenii europeni, reprezintă o sursă importantă de motivație pentru mine.

În timpul liber, îmi place să mă întâlnesc cu prietenii și să mă bucur de soarele Greciei la mare.

Conturile anuale

Bilanțul contabil consolidat la nivelul Eurosistemului la 31 decembrie 2025